Te aștept…
Din amurgul sorții ușa nopții bate
Ea cu noi în gânduri visează de toate
Lăsând umbra clipei să răsară-n piept
Printre noi speranțe să mi te aștept.
Ți-aș vorbi de-a rândul pân-la răsărit
În hâțișul zilei de dor părăsit
Însă mă grăbesc; pier c-un vis de ceară
Unde scârțâi iară: coarda la vioară.
Stelele m-aprind răsărind din minte
În amurgul serii când nu sunt cuminte
Unde luna bate la fereastra vieții
Și-mi așeză rima-ncrucișând poeții.
Scutur iar din palme să rămân curată
În splendoarea vieții cea nemăsurată
Dar lumini cu umbre picuri dezbrăcate
Mă coboară-n haos printre vechi păcate.
Fluturând în versuri miezul copt al morții
Unde se răstoarnă noul stâlp al porții
Iar gura de rai rima îmi oprește
Și-n raza iubirii visul meu dospește.
Eu te-aștept etern într-un vis de seară
Unde cerul sorții e parfum de ceară
Dar crește-n adaos prins nedefinit
Unde-n noi privirea-i verde infinit.
sursa foto-necunoscută-media online
-->
Comentarii