REFLECȚIE

[Jerlăianu Manuela Cerasela]

Ca un copil

 

Mă rătăcesc într-un glas de copil unde șuieră tăcerea în gară ca să plece să culeagă roadele timpului meu nesfârșit ...

Îmi pun la uscat clipa și nu las vântul să o bată cu palma privirii dar aprind soarele cu focul inimii și  îi strâng lumina în piept ca să mă conducă în cerurile pline cu îngeri.

 ***

Ca un copil mă urc pe colțul lunii și iată!

Aștept alte Căi Lactei ca să le sărut ramurile inimii dar Luceafărul serii privește la mine cu jind!

Învață-mă, învață-mă să pironesc dumnezeirea în cuvinte ca să strig: Cunună cu mine drumul infinitului și lasă-mi reper o singură stea că am rătăcit în neantul de vise unde se prind de braț Universurile.

SURSA FOTO INTERNET

[Jerlăianu Manuela Cerasela]

Mulțumesc !

[Aurora Luchian]

Frumos, Manu, tare frumos!

Felicitări! 

Aurora, cu drag

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]