S-a mâniat Moartea pe mine...
"În două zile vin la tine!"
Să-mi pregătesc sicriu şi groapă,
Căci pe pământ câinii mă-ndoapă.
Acolo-n pământ, afundată,
Să nu mă duc neparfumată,
Ori nefardată, negătită,
Că-n poartă voi fi izgonită.
Sprânceana arcuită bine,
Şi ochii cu contururi fine,
Geana să-mi fie rimelată,
Obrajii rumeni ca alt' dată.
Şi-un ruj seducător, pe buze,
S-arate buzele, ventuze,
Ca să aţâţ ca înainte,
Şi mortu' care-a fost cuminte.
Să-mi caut straiele de gală,
Să-mi pun în draci, numai din fală
O rochie mai decoltată,
Să văd cum bieţii morţii, tresaltă.
Iar părul meu lung, mătăsos,
Să-l las neprins, cascadă-n jos,
Până la coapse răsfirat,
Să moară morţii înc-o dat'!
Pe glezne, unde s-a holbat
În viaţa mea, orice bărbat,
Să-mi pun o fineţe de dress,
Tot cu acelaşi interes.
Şi mi-a mai spus (cred) serioasă:
"Să-ţi iei bilet de-ntors acasă,
Că dacă îi învii pe toţi,
Ce fac eu, Moarte, fără morţi?!"
Nu a glumit. M-am pregătit
Şi-n miez de noapte a venit,
Mi-a zis să mă bag în sicriu,
M-am pus de-a latu', uff, nu ştiu!...
Mi-a explicat, s-a enervat,
Şi bombănind mi-a arătat...
Capacul l-am buşit degrabă,
Na! astăzi m-ai "salvai" o babă.
Din miez de noapte, disperată,
Mă roagă, jură-nspăimântată,
Să o slobod căci niciodată,
N-o să mă ia că-s o stricată.
Comentarii
Vă mulţumesc de trecere, doamna Agafia.
Mereu lectura versurilor semnate Aurorra Luchian aduce frumusete si un zambet cititorului. Admiratie!