Purtând la piept speranţa, pe ramura de măr,
Şi apăr-o de vântul ce cade peste tine,
Şi crede în iubire ca într-un adevăr!
Să arzi timid, iubito, în nopţile de veghe,
Când genele-ţi sunt aripi, în joacă printre nori.
Vom ghemui distanţe, întinse-n multe leghe,
Şi-n rugăciuni profane, vom arde până-n zori.
Să arzi, ca într-o floare, cu visele-n stamine,
Sărutul şi iubirea păstrează-le-n pistil,
Adună-te-n culoare şi-n irizări carmine,
Să-mi fii, în noaptea noastră, iubită şi copil.
Să arzi, doar pe jumate, şi-n clipa cea mai dragă,
Şi eu să ard, asemeni, şi în îmbrăţişări,
Să fim din bucăţele, o flacără întreagă,
Incendiind apusuri, de vieţi şi căutări.
Comentarii
Dragilor vă mulţumesc pentru lectură şi cuvinte.
Mă simt onorat!
Adevarul este ca sunteti un maestru al poeziei! Nu este un compliment! Doar realitate! Felicitari!
Să arzi timid, iubito, în nopţile de veghe,
Când genele-ţi sunt aripi, în joacă printre nori.
Vom ghemui distanţe, întinse-n multe leghe,
Şi-n rugăciuni profane, vom arde până-n zori.
Să arzi, doar pe jumate, şi-n clipa cea mai dragă,
Şi eu să ard, asemeni, şi în îmbrăţişări,
Să fim din bucăţele, o flacără întreagă,
Incendiind apusuri, de vieţi şi căutări .
Un poem superb, feliciări !
Frumos poem, felicitari!![41.gif](http://i925.photobucket.com/albums/ad93/ucsycybersmiley/41.gif)