Se naşte iubirea uitată undeva
E noaptea nopţilor când
- fereastră spre învierea zborului -
m-am deschis spre tine să făurim
o lume nouă,
pornind la ceas târziu al inimilor!
Un înger ne cântă poemul
din învelişul cuvintelor, prin care,
cu-atâtea culori, cerul ne pictează paşii
şi gândurile, păstrându-mă,
prin curenţii vieţii, o vie amintire,
peste toate timpurile.
Eşti mereu expeditorul
şi destinatarul unui nou vis,
însă izvorul va fi în fiecare din noi.
Pe drumul iubirii, umbrele mele
se-aşează uşor peste rănile tale deschise,
purtate de vieţi în mare taină,
din care vor răsări ghioceii
ca dintr-o primăvară eternă,
din licăr de ape,
din raze de soare, din căutările toate.
Simţi că viaţa
a luat-o pe un drum necunoscut.
Ce pasiuni adânci, neînţelese,
ies permanent de sub vălul bine aşezat
peste fiecare fibră de viaţă!
Parcă mă cauţi, acolo, în locurile
prin care-am mai trecut,
norii se risipesc,
întunericu-i spart de lumină,
cântecul flautului ce-aduce ploaia
se-aude în zările
ce se deschid-naintea ta,
porţile ferecate sunt zdrobite,
pe-un râu al speranţei curg
doruri nesfârşite,
în vârtejul Cerului îmbrăţişezi
un drum plin de stele,
o lacrimă îţi picură-n praful stelar.
În eternitatea nopţii
se mişcă vibraţia spre sufletele
amorţite de-atâta departe,
glasuri rostogolite curg,
urcă, se dizolvă.
Se naşte iubirea uitată, undeva,
pe raftul singurătăţi pustii.
În fâlfâiri de aripi,
imagini vii dansează în oglindă,
pătrunzi tot mai adânc,
ca-n transă - o bucurie mistică,
concave curbe, atingeri de lumină,
săruturi înflorite, risipă de vise,
furtuni, fulgere, eclipse,
străpunse doruri,
valuri de foc, explozii, artificii -
însingurarea apăruse să-ţi ţină
pulsul suspendat
pentru tot ceea ce urma.
Peste pietre de-ncercare curge apa,
universul tău moare
şi renaşte-n adevărul dorit.
Totul e încă ceaţă pe drumul
adânc nedefinit din noi,
în labirintul lăuntric
ai căutat o clipă pe undele tale,
mult prea adânci, din abisul lumilor mele.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Comentarii