− Tăiați! striga regizorul. Nu-i bine! E greșit, greșit!
− Dumneavoastră a veți o viziune asupra secvenței, l-a informat actorul, stând cu mâinile în șolduri, și eu o am pe a mea. Sunt dispus să fac un oarece compromis, dar, în cele din urmă, trebuie să rămân la viziunea mea.
Bruce Boston îl privi și sforăi: Numești aceasta compromis?!
Actorul ăsta îl exaspera. Pentru o secundă îi veni să-i spună că nu-i nimic mai mult decât o hologramă în stare solidă, o construcție artificială care putea fi oprită și înlocuită în orice moment.
Și-a mușcat limba înainte de a vorbi.
Divizia Holografică i-a adaptat actorului rolul, un personaj agresiv, cu o minte proprie. Asta însemna că era asimilată o personalitate similară, o personalitate care producea întârzieri constante la filmări, deoarece refuza să urmeze indicațiile. Cu toate acestea, regizorul știa dacă i-ar spune actorului că nu este nimic mai mult decât un artefact, personalitatea adaptată pentru rol ar putea începe să se dezintegreze.
Atunci totul s-ar dovedi inutil și ar dura o săptămână, sau mai mult până când, cei de Holografie, ar încropi ceva nou. Filmul era deja în întârziere. Regizorul a concluzionat că nu mai rămâne altceva de făcut decât să discute cu producătorul. Poate că producătorul ar putea convinge tehnologii de la Holo să facă unele ajustări.
− Mâine vom discuta… i-a spus actorului, cu o privire malefică. Asta este tot pentru astăzi, a strigat el către restul echipei. Mâine. Opt ore fierbinți!
− Pur și simplu nu mă pot înțelege cu el, și-a pledat Bruce Boston cauza în fața producătorului. Nu va asculta nimic din ce spun eu.
− Da, realizez că situația este gravă, a dat din cap producătorul. Lasă-mă să mă gândesc la asta un minut. Se lăsă pe spate în fotoliu, mângâindu-și barba.
Regizorul stătea în fața biroului supradimensionat al producătorului, cu mâinile încrucișate în fața lui, intimidat de luxul din jur.
Producătorul și-a rememorat opțiunile. Știa că actorul era perfect pentru rol. Făcuse și câteva sugestii cu privire la design. Pe de altă parte, ar exista o mulțime de regizori care ar trebui să poată gestiona scenariul. Soluția era evidentă.
Producătorul a întins mâna sub biroul său, a găsit întrerupătorul corespunzător și l-a apăsat. Iar existența regizorului Bruce Boston a luat sfârșit.
În biroul său spațios, aproape de inima Marelui Studio, Producătorul a accesat o listă de construcții pentru regizori și a început să defileze prin ele căutând o variantă mai ușoară și care să fie amabilă.
De când cu ultima tehnologie de vârf producătorul reușea cu greu să-și umple cele patruzeci de ore pe care le avea planificate la birou. Uneori citea online știrile despre sport. Uneori, el juca solitaire online. Adesea, doar stătea și se uita după cai verzi pe pereți.
Și, uneori, în mod inexplicabil, se trezea uitându-se peste umăr.
***
-->
Comentarii