Noaptea cu trup de pământ
se ascunde în mine
îmbracă haina întunericului
şi eu pe a somnului.
Dintr-un subconştient adânc
se năpustesc visele tulburătoare,
golul interior se umple,
inima capătă trăiri abia cuprinse-n cuvinte,
mă zbat să scap dintr-o lume necunoscută,
trupul alternează între uşor şi greu.
Teama mă face să mă lupt
cu mine însumi
în spaţii necunoscute, diferite de cele reale,
aruncat de întâmplări fantaste
departe de orice închipuire.
Te trezeşti mulţumit ori înfricoşat,
bucuros că a fost doar un vis
ce a umplut scorburile somnului,
eşti gata să îmbrăţişezi lumina
cu toate vocalele inimii
puse pe portatvul dimineţii.

Comentarii