22. (poezie, cybersonet)
elogiul mișcării - sonetele dansului
(dans de societate – tango – erotism melancolic)
tango argentino (cybersonet CDV)
te strâng dar pleci și totuși rămâi
în pasul tău se-aprinde amintirea
privirea ta e margine de căpătâi
și eu cobor prin tine nemărginirea
muzica mușcă lent ca un regret
și-n trup mi-e dorul tău o rană vie
în colțul gurii-ți tremură un met
de vis de teamă de melancolie
ne rotim încet — și lumea dispare
rămâne doar tăcerea dintre mâini
un pas greșit și visul ne doboare
dar dansul plânge pur printre lumini
tango durerea care ne unește
iubirea ce arzând se mântuiește
abab cdcd efef gg
* Într-o cheie melancolică, a pasiunii care doare și arde frumos, unde Tango-ul devine un ritual al despărțirii lente, o flacără care se stinge și renaște în fiecare pas. Dansul e o poveste de iubire imposibilă, ținută în echilibru pe marginea unui abis. Tango argentino, marchază revenirea la focul pasiunii tensionate, dar de data asta cu rafinament și luptă interioară, un duel al iubirii.
©Ioan Muntean, 2025
-->
Comentarii