Coboară de pe piatră-n primăvară,
Să vezi cum mugurii pocnesc în flori,
Cum fug zăpezile de soare iară
Şi vin acasă cârduri de cocori...
Coboară de pe piatră-n plină vară,
S-auzi talanga oilor sunând,
Să dormi măcar o noapte-n fân, afară,
În cânt de greier, stele strălucind...
Coboară-n dulcea toamnă de pe piatră,
Când carele scrâşnesc pline de roadă,
Să simţi miros de pui prăjit pe vatră
Şi gustul mustului ce fierbe-n cadă...
Coboară de pe piatră-n iarna blândă,
S-auzi în sobă lemnul cum trosneşte,
Să cânţi cu toţi vecinii o colindă,
Să simţi cum anul vechi se înnoieşte.
Te-aştept să vii de unde-ai fi plecat,
Să simţi cum saltă horele acasă,
Să vezi, s-auzi, să ştii cum e în sat
Şi cât e tara noastră de frumoasă!
-->
Comentarii
Dragi prieteni, vă mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei mele de a trece prin frumuseţiile satului românesc - indiferent de anotimp.
Cu tot dragul,
Elena
O constructie superba! Atata nostalgie aduci prin crearea tabloului pline de imagini bogate in epitete si metafore!
FELICITARI !
O zi plina de fericire !
Frumoase versuri , felicitări Elena !