E vremea ploilor în primăvara timpului.
Se odihneşte pământul,
se odihneşte cerul,
doar între ei e forfotă. Se ceartă culorile
între ele, care să picteze natura şi ea le priveşte din coadă
de ochi. Le încurcă anotimpul. Nici eu nu mă ştiu în care sunt.
E iarna de dinainte sau toamna de după? Nu. N-am uitat
de vară. E departe, încă. Am trecut de ea anul trecut. Nici
nu mi-am luat la revedere, am lăsat doar braţul pe geam
fluturând printre spiţele roţilor, să-mi torc dorul de zbor
pe faleză,
să mă (a)prindă lumina
şi
Sufletul cântă:
cip,
cip,
cip-cirip...
24.03.2016 ora 17,27’
-->
Comentarii