Tristeţea mă prinde-n ghearele ei
ca un uliu uriaş ce încearcă să mă sfâşie
mă lupt cu gândurile sumbre şi singurătatea
vreau să le scot din mintea mea răvăşită
Îmi pun o mască hâdă pe chipul meu
dar nu pentru a sărbători Halloween-ul
sufletele morţilor oricum ies printre noi
vreau doar să ascund suferinţa ce mă agasează
Doar tu mă poţi scoate din starea de letargie
iar eu te pot ajuta iubire să zâmbeşti din nou
surâsul tău e cald ca soarele in miezul verii
râzi iubito ca un copil , uită de tot ce-i rău !
Împreună să alungăm tristeţea sufletelor
visez că ne-au crescut aripi mari pâna la cer
zburăm ascultând tic-tacul sincronizat al inimilor
ce vibrează la unison pe aceeaşi frecvenţă .
-->
Comentarii
Se pare că am găsit-o Llelu după multe căutări ! Mulțumesc pentru lectură !
frecvenţa iubirii e mereu căutată, se pare că tu ai găsit-o Dane, în această poezie.
Mulţumesc Patricia ! Mă bucur că-ţi place !
Cu stimă, Dan
Mulțumesc Delia pentru comentariu și lectură !
Mulțumesc Mihaela pentru lectură !
Iubirea este un dar atunci cand o ai in suflet, si oricat de trist si de singur te simti in grelele incercari ale vietii, daca exista si iubirea pe langa acele grele incercari, asta iti da putere sa mergi mai departe in viata.
Felicitari!, d-nule Dan, chiar daca sunt si triste aceste versuri.
Persoana iubită ne ajută să uităm tristeţea . Mulţumesc Mihaela pentru lectură !
Da...doar alaturi de persoana iubita putem trece acele clipe de tristete...frumos.Felicitari,Dan!