(Foto de aici)
Mi-am ipotecat amintirile
vechi; triste și lustruite
le-am scos pe tarabă.
Cin’le vrea
să le ia,
nu cer preț.
Mi-am amanetat visurile;
fără speranțe și regrete
am vândut toate iubirile.
Una câte una,
le-am înstrăinat
pe un creițar.
Mi-am zălogit viața întreagă
rătăcită printre stele albastre
și miros de toamnă galbenă.
Am prețăluit-o vara,
dezmembrând-o,
încasând cash.
Când m-am trezit din nebunie,
la margine de orizont de lume
mă durea ca o rană vie dorul.
Singurătatea din mine
tăcea iubirile
zuruind doi arginți.
Comentarii
Mulțumesc!