Tu Biserica, Mamă
Tu Biserica, Mamă,
Leoaică cu pui la sân
Să mi-i creşti "oameni de bine",
Nu atei şi nici hapsâni!
În pântecu- ţi deschis,
pe toţi să mi-i ţii strâns,
Adumbriţi sub aripa ta,
Să nu-i fure cine-o vrea.
Să înalţi peste întinderea pustie
O dulce şi frumoasă Românie!
Înaltă şi frumoasă Fecioară,
Păşind peste coline,
Că numai tu poţi face
Să rodescă în a-noastre vieţi,
Prin închinarea-ţi cuvenită,
Albe dimineţi !
Fi darnică... în ceasul cel din urmă...
Însetaţlor chinul îl curmă.
În suspine plângi înăbuşit,
Că tot pământul fierbe
Şi lumea-i într-un tumult.
Iartă şi te roagă,
Că-i foarte slabă de fire,
Sărmana omenire... !
Sărmana omenire!
Închide-i rănile din inima plăpândă,
Dezleagă-i inima ce se frământă,
Umplele golul inimii de Lumină.
Plânsul?... nu-i o cale!...
Rămân, gândurile goale...
Şi nu există gând fără cuvânt
Chiar de sunt negre gânduri, ori sunt albe,
Astăzi România, între gând şi cuvânt se scaldă,
Ori de le e rece inima, ori de e caldă!!
Duc cu ele puţină Lumină,
Sau multă răutate.
Chiar de este zi sau,
Pentru unii... numai de e noapte,
De la nevinovat de prunc,
Până la cel de pe patul de moarte.
Tu culege suferinţa şi durerea
Ca pe o minunată licoară
Şi varsă-le în Sfântul Său Potir,
Şi de vor gusta misterul roşului elixir,
Va întâmpina a lumii Albă Primăvară!
Cu milă ia pe braţe întreaga omenire,
Dă-i să guste ca drept mulţumire,
Sângele Său, întrupat din iubire,
Ce-l pierde pe satan, e singurul ei leac...
Vindecă-i neputinţele şi poart-o
Spre Lumina de dincolo de veac.
Când porţile Luminii
lui Adam şi Evei, s-au închis,
Sfântul Duh prin prooroci le-a scris:
“Aşezaţi în suflet Legea Bună a firii,
A dreptei judecăţi, a milei şi iubirii!”
Triumfătoare şi blândă tu Biserică, Mamă,
Să cuprinzi cu Sfânta-i adorare,
Toată lumea asta mare.
Domnul nostru Iisus, azi, vă spune:
“Invătătorilor, luaţi aminte bine!
A vă smeri ca Mine!”
* * *
-->
Comentarii