Trăiesc pe-un val de amintiri pierdute,
Într-o derivă a vieții fără sens
Și iau cu-asalt eternele redute
Ale existenței mele-n univers.
Rescriu istorii care altădată
Erau pe prima scenă a vieții mele,
Sunt file dintr-o carte minunată
Ce-ascund trecutul furtunos în ele.
Sunt pagini rupte din abecedarul
Destinului ce adânc s-a impregnat,
Când la-nceput m-a aruncat în valul
Ce-n tinerețe-ntâi m-a legănat,
Când trandafirii dragostei plăpânde,
Bobocii cândva aproape înfloriți,
Ce s-au deschis apoi iubirii blânde
Când de-un prim sărut noi am rămas vrăjiți.
Și lacrimi și suspine-n astă viață
M-au însoțit la prima despărțire,
Dar am trecut mereu de-a sorții ceață
Și le-am păstrat o caldă amintire.
Și greu, și bine, prin toate am trecut,
Am inspirat din plin puterea care
M-a învățat, de atunci, de la-nceput
Să fiu stăpân pe clipa trecătoare.
Iar azi trăiesc gândindu-mă la ele,
La acele clipe ale tinereții,
Ce rătăcesc pierdute printre stele
Purtat de valul tumultuos al vieții.
Căprar Florin
-->
Comentarii
Multumesc frumos doamna Sachir Urfet !
Multumesc frumos doamna Emilia Popescu Rusu !
Foarte frumos!
Semn de lectură şi apreciere...