Adun în genunchi
flori de câmp
și le iubesc culoarea
verde crudă.
nu vrei să adormi
sub rădăcini albe
cu miros aprig
de reavăn pământ?
ți-am pregătit iarba
ca un dormitor de vise
pernă de doruri
să-ți fie pământul...
adulmecă subțioara
rășinii de brad
nu-i așa că vrei
iar primăvară?
31 03 2012
Ștefan OanĂ
Comentarii
MULTUMESC!
Frumos poem