OMUL...
Laura Schussmann
Ce este omul ?
Eternă și retorică întrebare.
Până la sfârșit de renunțare,
Printre atâtea gânduri nerostite,
Vom găsi răspunsul, oare ?
Atâtea întrebări fără răspuns
Ne punem singuri despre noi,
Când am uitat sau nu mai știm
Și ne simțim de identitate goi.
Când nu înțelegem de ce și cum
Și ce ne dorim cu adevărat să fim.
De unde vine el
Și spre ce,așa grăbit,se duce?
Și în căutarea lui de regăsire
Pe care drum rescris la indigo
Până la urmă o să apuce?
Și stând așa la capăt de început,
Gânditor,cu premonitii de sfârșit
Se tot întreabă filozofic omul;
Când o să vina ziua să mă duc
Spre nu știu ce și nu știu unde,
Prin iertare absolută voi fi izbăvit,
sau mă va înghiți de păcătos, potopul?
Căci din sămânța dulcelui păcat
Ce picură a lacrimă din mărul vieții,
Încolțește firav și al nimănui ca pomul,
Tulpină verde de speranță, omul.
Și cu rădăcină înfiptă adânc în sine,
Predestinat de la început fertilității,
Trecut cu conjugare la prezent devine.
Se înflorește în primăvara tinereții,
Se coace fruct în pârguire sfântă
Și se usucă ca o inimă de frunză,
Când simte la sfârșit de zi târzie
Cum îl coboară, din revelații, zborul,
Căci de o eternitate în plus și cam atât
Îl sfâșie,în suflet, la fel de filozofic,dorul.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 5
Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 4
Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 5
Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 7
-->
Comentarii
Foarte frumos!
Multumesc pentru aprecierea ta draga Ion Rodica Nicoleta ! O zi minunata iti dpresc , plina de inspiratia iubirii !!
Fiind mai degrabă o poezie cu rimă albă şi tentă filozofică, este împărţită în idei remarcabile selectate pe strofe inegale dar regăsindu-se pe acelaşi altar al cuvântului cheie. Se simte o întinerire a vieţii prin apariţia cuvintelor "eternitate " şi "doruri". Cuvinte frumoase, metafore încărcate de emoţie şi lumină, multă lucire a cuvântului...