Vine potopul, scârţâie cumplit
Divinitatea nu ne mai e soartă
Lacăte -atârnă la înalta poartă
Se conturează un amar sfârşit.
Cutremure şi ape revărsate
Mesaje clare, pline de durere
Avertizează că-i apusul unei ere
Că prea s-au adunat multe păcate.
Prea răi am devenit şi plini de draci
Uităm uşor că totul se plăteşte
Iubirea, astăzi nu ne mai uneşte
Puţin trăiesc regeşte, mulţi au ajuns săraci.
Vine potopul, vom trăi o dramă
Va fi aşa cum scrie în scriptură
Goliţi-vă măcar acum de ură
Doar prin iubire vom uita de teamă.
-->
Comentarii
Multumesc mult Mihaela ! Ma bucura mult consecventa cu care ma sustii , intotdeauna ai un cuvant de apreciere !
Cu stima, Dan.