vino să ucidem șerpii
pe cer un corb doarme ca un prinț
al ploilor de toamnă,
desdemona, du-te la crematoriu,
caută cutia cu cenușa iubitului,
dă-i drumul în vântul toamnei,
imaginează-ți că din ea au răsărit stele,
din stele vise,
zăvorăște-te-n ele,
te-ai născut din marea singurătate
ca o hrană a fricii de moarte,
îmbrățișază această splendoare
sub care ți-ai trăit visurile...
amurgul își mișcă pleoapele
pe trupul tău de catifea,
lăncile soarelui îți trec prin călcâie,
inima s-a pietrificat,
vino mai bine să ucidem șerpii.
corbul acela care doarme, se va trezi…
miercuri, 5 septembrie 2012
-->
Comentarii
Semn de citire cu admiraţie pentru noua manieră de vers.