Blog

Vino un pas, Iubite !...

Postat de Elisabeta Branoiu pe ianuarie 5, 2011 la 22:30

BucuriaCunoaşterii
prin straturile tăcerii,
topită într-o rotire lentă,
alunecă în vad.

Peste zidurile înalte ale iubirii,
Albastrele Chemări nu străbat,
topindu-mă în ceţuri adânci,
alunec încet… şi cad!

 Vino un pas, Iubite !...
Invăluie-mă cu braţele Tale
ca ramurile Copacului Vieţii !
Apropie-Te...
şi într-o respiraţie de-o clipă
cu un veşmânt de lumină şi cald
şterge-mi lacrima
ce împleteşte teamă şi fior
de întunericul nopţii !

Vino un pas, Iubite !...
Printr-o ultimă rugăminte,
acoperă-mă cu culorile iubirii
şi din ceţuri adânci, răpeşte-mă,

ridică-mă într-un colţ al Luminii.

Vizualizări: 49
★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –
Urma

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Elisabeta Branoiu ianuarie 7, 2011 19:54

    1939273158?profile=original

    Cuvinte mari de Duh! Asa sa ne ajute Dumnezeu! Cu toata dragostea, mereu sa ne iubim.

  • Lenuş Lungu ianuarie 7, 2011 17:18
    Felicitări!Noi la pas în doi să fim,şi mereu să ne iubim.
Acest răspuns a fost șters.
  • Activitate recentă
  • Bloguri
  • Postări Ioan Muntean
  • postări nepublicate
  • Comentarii blog
  • Articole
Mai Mult…

Membri

Clasament

Grupuri

Foto

Forumuri

Video

-->