visul pietrelor
Într-o zi se va izbândi şi visul pietrelor,
Poate vor deveni castel sau alei de dragoste,
Recăpătând chipul femeii uitate,
Sau stele târzii, amfore virgine, prin galaxii,
Stâncă stearpă în care bate dalta
Un chip andaluz de femeie
Trecând din mână-n mână ca umbra calmă a unui vis,
Câteodată piatra se face floare,
Disc de marmură sau stâlp de prispe
Din mâini brâncuşiene,
Sau de ce nu altare sfinţite de biserici,
Un ochi dincolo de sine
Vede-n piatră doar rubine
Uită că şi el odată s-a născut tot dintr-o piatră.
miercuri, 29 iunie 2016
-->
Comentarii
Un ochi dincolo de sine
Vede-n piatră doar rubine
Uită că şi el odată s-a născut tot dintr-o piatră.