Ce monument este în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Școala gimnazială "Mihai Eminescu" din Năsăud, jud. BISTRIȚA NĂSĂUD.
Administrația financiară, destinație și denumire actuală Școala Gimnazială “Mihai Eminescu”, din orașul Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, este o clădire impozantă situată pe Bulevardul Grănicerilor. Această școală este una din cele patru instituţii de învăţământ din Năsăud, instituţie reprezentativă pentru judeţ deoarece aici învaţă elevii de pe Văile Someşului şi Sălăuţei. Din Năsăud, au plecat personalităţi deosebite ca: George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Constantin Moisil, Virgil Şotropa, Tiberiu Morariu şi alţii. Iniţial, construcţia a fost făcută ca Internat al Liceului „George Coşbuc” Năsăud. Din 1928, a funcţionat ca Liceu de băieţi. În perioada 1963-1964, în clădire a funcţionat Liceul Pedagogic şi Liceul nr.2 (teoretic) cu partea administrativă în subordinea Liceului nr.2 (cu personalitate juridică) până în anul 1982. În perioada ocupaţiei maghiare, în clădire a funcţionat un batalion de genişti (EROD SZASZLAY) și admistrația finaciară a orașului (perioade diferite). După anul 1945, a fost Liceu Pedagogic până în 1956, transformându-se în Liceul nr. 2, profil teoretic, şi, în paralel, a funcţionat și ca Liceu Pedagogic - din anul 1963 până în anul 1982 când s-a desfiinţat. Din anul 1982, a funcţionat cu denumirea de Şcoala Generală Nr.1 Năsăud, iar, începând cu data de 30 mai 2003, i s-a atribuit denumirea de Şcoala Generală „Mihai Eminescu” Năsăud. Din anul 2013, denumirea s-a schimbat în școală gimnazială.
Răspunsuri
ora 13.29 - 1 raspuns
Istoria clădirii Primăriei Botoșani.
Clădirea Primăriei, un edificiu construit la sfârșitul sec. XVIII, purtând amprenta unui stil eclectic de influență germană. În primul buget al Eforiei, adoptat în 1832, la capitolul cheltuieli apare menționată suma de 400 lei pentru „chiria casei municipalității”.
La acea vreme cancelaria sfatului orășenesc se află într-o casă aparținând lui Mihai Bolfosu, de pe uliță Ţigănimii.
În anul 1851 prin generozitatea Domnitorului Moldovei Grigori Ghica, Eforia are un loc propriu, o casă care s-a aflat chiar pe locul unde este astăzi Primăria. Această casă a aparținut Stolnicului Enachi Codrescu, de la care a trecut în 1806 prin testament la Gheorghe Loiz, fratele și Ioan Loiz, fiul Stolnicului. Acesta din urmă a vândut-o Hatmanului Anastasa Basota.
Pentru că fondurile locale nu erau suficiente, Grigori Ghica, în semn de dragoste față de aceste locuri, de care îl legau amintiri de familie, cumpără casele Codrescu-Basota și le dăruiește Eforiei. Documentul care atestă acest lucru se păstrează, în original, la filiala Botoșani a Direcției Generale a Arhivelor Naționale.
Clădirea este apoi restaurată între 1906-1914, iar la mijlocul sec. XVIII devine sediul Tribunalului unde în perioada octombrie 1864 - martie 1865 Mihai Eminescu a lucrat in calitate de copist.
Cladirea Primariei- scurt istoric
In anul 1851 domnitorul Moldovei Grigore Alexandru Ghica cumpără casele Codrescu- Başotă dăruindu-le printr-un gest generos Eforiei botoşănene ca semn al cinstirii oraşului al cărui ilustru fiu era. Casa aparţinea stolnicului Enachi Codrescu fiind situată pe locul actualului sediu al Primăriei . Documentul de donaţie se păstrează in original la Filiala Botoşani a Arhivelor Naţionale .
Edificiul pe care il vedem astăzi a fost construit la sfarşitul secolului XVIII in stil eclectic de influenţă germană. La mijlocul secolului XIX clădirea a adăpostit sediul Tribunalului. Insuşi Mihai Eminescu a lucrat aici pentru o scurtă perioadă ca angajat al Tribunalului in calitate de copist, in perioada octombrie 1864- martie 1865. Clădirea a fost restaurată pentru prima dată intre anii 1900-1914. Arhitectura renovată , păstrează şi azi tipul de casă boierească ataşat străvechilor modele de conace din sec. XVII- XVIII cu parter inalt şi portic cu arcade in faţa intrării principale, destinat trecerii trăsurilor.
cladirea Primariei in anul 1923
In anul 2008 au fost declanşate ample lucrări de renovare cu refacerea structurii de rezistenţă a clădirii recunoscute ca un adevărat simbol al municipiului Botoşani
...