Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Catedrala din orașul Bălți - REP. MOLDOVA
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din orașul Bălți, Republica Moldova este ridicată între anii 1924–1934 prin truda episcopului Visarion Puiu și azi are statutul de monument istoric și arhitectural. În martie 1923 s-a înființat Episcopia Hotinului cu reședința la Bălți. Instalarea noii episcopii cerea construirea unei biserici mari și impunătoare. Prin decretul regal nr. 315 din 31 ianuarie 1924 se aprobă cedarea pe veci către Episcopia Hotinului a terenului cu o suprafață de 7595 m2 situat la intersecția străzilor Regele Ferdinand și General Berthelot (actualmente străzile Independenței și 31 august 1989). Prin același decret se mai instituia un comitete alcătuit din persoane oficiale din Bălți pentru a ajuta și supravegea construcției. Comitetul încredințează construcția catedralei arhitectului Adrian Gabrilescu. În septembrie 1924 sunt alocați primii bani pentru începerea lucrărilor. P. S. Visarion invită la solemnitatea punerii pietrei de temelie, la 24 septembrie 1924, pe Alteța Sa Regală, Principele Carol, pe membrii Sfântului Sinod și alți demnitari. Lucrările la catedrală încep în primăvara anului 1925 și decurg foarte anevoios din lipsa banilor. În 1933 comitetul hotărăște ca devizele și planurile de interior să fie executate de serviciul tehnic condus de arhitectul Andrei Ivanov. Timpul a făcut să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București, catapeteasma - I. Babic (București); pictura - D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei - sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala - firma Schmidgen (București); iar instalația electrică Silvestru Vatrici din Bălți. Sfințirea bisericii a avut loc în data de 2 iunie 1935. La 2 iunie 1935 la stația Pământeni din Bălți a sosit trenul cu Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, prințul moștenitor Marele Voievod Mihai. De la gară s-a format un cortegiu care au însoțit auguștii oaspeți până la catedrală.Toată lume prezentă la ceremonie era îmbrăcată în haine naționale sau haine albe de sărbătoare. La poartă înalții oaspeți au fot întâmpinați cu tradiționala pâine și sare.după ce regele a trecut în revistă compania de onoare s-a început sfânta slujbă. După ce, Regele Carol al II-lea a tăiat cordonul tricolor și s-a intrat în catedrală. Slujba sfințirii s-a încheiat cu semnarea unui act de întemeiere. În era sovietică edificiul catedralei a fost folosit ca depozit, iar din 1961 aici a avut Muzeul de Istorie și Etnografie astfel că unele obiecte prețioase, de valoare spirituală și istorică din interiorul catedralei au dispărut. Catedrala este construită sub formă de treflă cu pridvor înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării și a pronaosului , sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu niște coloane care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalță maiestuos într-o armonie perfectă cu celelalte componente ale catedralei. De la poalele turlei principale se desfășoară în lateral, în formă de cascade, mai multe bolți lipite succesiv de zidăria principală a catedralei. Locașul este acoperit în întregime cu tablă de cupru. În fața catedralei, pe axa ei principală, este amplasat un baptisteriu al cărui arhitect a fost Valentin Voițehovschi, construit după modelul practicat la biserica de la Curtea de Argeș. În interiorul catedralei, care impresionează prin dimensiuni unde pot asista la slujbe peste 1 000 de credincioși, se disting coloanele ce sprijină cupola centrală și arcurile bolților. Catapeteasma este lucrată în lemn de stejar și sculptată cu ornamente de struguri și frunze de viță-de-vie. Pictura în fresco a catedralei a fost efectuată în mai multe etape, respectându-se stilul clasic bizantin, utilizat și în cazul bisericilor grecești de la Sfântul Munte Athos.
Vizualizări: 1
-->
Răspunsuri
ora 11.31 - un raspuns
Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti
Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti este un monument ridicat în cinstea celor care au luptat în Războiul de Reîntregire a României din anul 1917. Mausoleul este situat pe drumul european E 85 între Focşani şi Adjud, la kilometrul 202. Pe locul în care a fost ridicat mausoleul, între 21 iulie - 21 august 1917, în Mărăşeşti, armatele române au luptat împotriva armatelor germane, armata română pierzând peste 20.000 de militari. Iniţiativa construirii monumentului a aparţinut Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, în cadrul Congresului desfăşurat la 8 iunie 1919, în Senatul României din Bucureşti. Construcţia a fost ridicată după planurile arhitectului Georgel Cristinel.
Istoric
După Congresul din 1919, a fost constituit un comitet, format din mari personalităţi ale vremii (Nicolae Iorga, gen. C. Cristescu, ing. C. Balş, Maria Glagoveanu, Elena Odobescu, Elena Davila, ing. N. Micrescu şi Zoe Gh. Rarincescu), însărcinat cu coordonarea acţiunilor necesare construirii mausoleului. Comitetul s-a aflat sub preşedinţia Principesei Alexandrina Gr. Cantacuzino. La 14 iulie 1921, pământul necesar demarării construcţiei a intrat în posesia comitetului, fiind donat de Georges Ulise Negropontes.
În data de 8 octombrie 1919 a avut loc o ceremonie fastuoasă prin care a fost fixat locul în care va fi ridicat mausoleul. Conform tradiţiei locul viitorului monument a fost marcat printr-o cruce de fier, oferită de Mitropolia Moldovei şi Sucevei. În acelaşi an a fost organizat un concurs de proiecte pentru identificarea celui mai bun model de mausoleu. Proiectul câştigător al concursului a fost cel al arhitecţilor Georgel Cristinel şi Constantin Pomponiu. Din lipsă de fonduri proiectul câştigător nu a fost pus în practică, fiind abandonat ulterior. Monumentul în forma pe care o are astăzi a fost ridicat după planurile arhitectului Georgel Cristinel.
La 6 august 1923 a fost pusă piatra de temelie a monumentului, iar în vara anului 1924 mausoleul era într-o fază de construcţie care a permis reînhumarea osemintelor militarilor căzuţi pe câmpul de luptă. În septembrie au fost aduse osemintele Generalului Eremia Grigorescu, fiind depuse în sarcofagul central.
În cadrul unei festivităţi, desfăşurate în 27 septembrie 1924, au fost inaugurate criptele mausoleului. La eveniment au participat personalităţi marcante ale timpului, printre care şi Regina Maria.
Pentru o perioadă construirea mausoleului a stagnat, lucrările fiind reluate în 1936 prin zidirea cupolei monumentului. Doi ani mai târziu monumentul este finalizat, iar în 18 septembrie 1938, în cadrul unei ceremonii la care a luat parte o mulţime impresionantă, diferite oficialităţi, printre care şi Regele Carol al II-lea, mausoleul este inaugurat.
Descriere
Ansamblul memorial este format din: mausoleu, muzeul luptelor de la Mărăşeşti, platforme şi terase exterioare, terasarea în trepte, alei de acces, ansamblul statuar şi monumentul ce marchează perimetrul în care a fost amplasat Mormântul Eroului Necunoscut între anii 1950-1993.[1]
Mausoleul este amplasat pe partea dreaptă a drumului E85, pe direcţia Adjud-Focşani. La intrarea în perimetrul complexului, perpendicular pe mausoleu se află o curte pietruită, cu două alei, pe marginile acestora străjuind câte 5 statui. Cele 10 statui îi reprezintă pe câţiva din ofiţerii căzuţi pe câmpul de luptă.
La capătul celor două alei se află mausoleul, o construcţie masivă, a cărei intrare se află la capătul unor scări, iar în partea stângă a monumentului, la capătul unei alei, este amplasat Muzeul luptelor de la Mărăşeşti.