Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din localitatea Beba Veche, jud. TIMIȘ.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” este un vechi lăcaș de cult cu statut de monument istoric din localitatea Beba Veche, în limba maghiară Óbéba, județul Timiș. Biserica actuală este zidită în anul 1779, dar se știe că înainte de actualul edificiu, au mai fost încă alte două biserici pe același loc în timpuri diferite. Nu au rămas acte din care s-ar putea constata anul zidirii actualei biserici și în consecință nu se poate ști nici cine a construit-o și nici cât a costat construirea, nici cine au fost epitropii. Din însemnările făcute probabil de cântăreți sau chiar preot , ca de exemplu, înscrierea făcută cu creionul, în Liturghierul cu litere chirilice la pagina 128, reiese că actuală biserică a fost zidită în anul 1779. E construită din cărămidă, acoperită cu eternit, iar turnul e îmbrăcat cu tinichea. Pardoseala este din cărămidă hexagonală. Iconostasul este simplu din scânduri de brad. Icoanele sunt pictate și ele pe scândură și nu se știe cine a fost pictorul. Icoanele Sfintei Treimi, Mântuitorul Iisus Hristos și a Născătoarei de Dumnezeu, precum și cea a Sfântului Ioan Botezătorul și a Sfântului Nicolae sunt așezate la dreapta și la stânga de ușile împărătești. Sub altarul bisericii se crede că ar fi o cripta, pentru că în partea dinspre nord se găsește imediat la zidul de la altar o cruce din marmură roșie, pe care stă scrisă cu litere chirilice următoarea inscripție: „Aici repauseaza robul lui Dumnezeu Vasile Bobb 1799”. În decursul timpului, edificiul a fost reparat în mai multe rânduri. Acte despre costul și felul reparațiilor sunt din anii 1859, 1866, 1931 și 1943. Pictura murală a fost efectuată în anul 1951. În anul 1908 acoperișul de șindrilă al bisericii a fost înlocuit cu azbociment, eternit, iar turnul înlocuit în întregime și acoperit cu tablă galvanizată. În anul 1931 a fost montat ceasul din turn. În data de 10 octombrie 1943 biserica a fost târnosită de către P.S. Vasile Lăzărescu. În anul 1966 turela turnului a trebuit să fie din nou înlocuită și apoi acoperită cu tablă zincata. Lucrările au costat 23000 lei. În anul 1977, biserica fiind degradată s-au făcut reparații capitale fiind refăcută pictura de către pictorul Cherciov Matei din Dudeștii Vechi. În anul 1998, biserica a fost tencuită și s-a refăcut întreaga fațadă, și în plus s-au pictat 5 icoane pe exteriorul bisericii, sfinţite de Î.P.S. Mitropolitul Nicolae Corneanu. Clopotele sunt turnate în anul 1929. Pe clopotul cel mare este următoarea inscripție: „Turnat în 1929 pe spesele comunei bisericii ortodoxe române din Beba spre lauda și mărirea lui Dumnezeu, în zilele Majestății Sale Regelui Mihai I al României fiind preoți localnici Andrei Blaga și Traian Brânzei și epitropi loan Țârlâi, Ștefan Ardelean și Gheorghe Sârbescu. Turnat de fiul lui Anton Novatay S.P.A. Timișoara Nr. 5480”. Inscripția de pe clopotul al II-lea „Turnat pe spesele comunei Bisericii ortodoxe române din Beba spre a vesti tuturor tăria și izbânda credinței străbune. Turnat de fiul lui Novatay S.P.A. Timișoara Nr. 5481”. Inscripția de pe clopotul al III-lea „Turnat în 1929 pe spesele comunei bisericii ortodoxe române din Beba spre a se tângui cei reposați. Turnat de fiul lui Anton Novatay S.P.A. Timișoara Nr. 5482”.
-->
Răspunsuri
ora 11.03 - 4 raspunsuri
Mausoleul Eroilor de la Focşani, Vrancea
Mausoleul eroilor din Focşani
Situat în zona sudică a orașului Focșani, mausoleul a fost construit pe baza unei inițiative publice, cu sprijinul Societății „Cultul Eroilor” și al administrației locale. Lucrările au început în 1927 și au fost finalizate în 1931. Proiectul a fost realizat de către arhitectul State Baloșin având ca inspirație arta bizantină. Materialele constitutive sunt: beton, piatră, cărămidă. Stratul exterior este tencuit în culoare albă. Caracteristica structurală distinctivă a mausoleului o constituie prezența a trei cupole, acoperite cu segmente metalice finisate și finalizate prin câte o lucrare plastică în formă de cruce.
În subsolul mausoleului se găsesc 750 de cripte funerare, în care sunt depuse osemintele a cca. 2619 de eroi români și ruși căzuți în decursul luptelor din regiune.
În anii ’30 au fost realizate mai multe lucrări de centralizare a ansamblului, iar în 1977 au fost executate lucrări de reparație.
Printre monumentele oraşului „…relicve eroice ce constituie o adevărată carte de istorie a neamului, scrisă în graiul tăcut al lespezilor de piatră, al plăcilor de marmură, al fierului forjat, al bronzului modelat şi lemnului încrustat…” se înscrie Mausoleul Eroilor, aflat pe Bulevardul Bucureşti, înălţat, aşa cum s-a consemnat în documente, prin contribuţie publică.
Iniţiativa construcţiei a avut-o Comitetul Judeţean Putna al Societăţii „Mormintele Eroilor căzuţi în război”. În Vrancea, la Focşani, Societatea s-a constituit încă din anul 1920, când s-au înscris 62 de membri (27 în Focşani şi 35 în Odobeşti). La aceştia s-au adăugat, doi ani mai târziu, nume ilustre, printre care profesorul Nicolae Al. Rădulescu, doctorul Gheorghe Băiatu din Odobeşti, avocatul Gheorghe Miciora, Spiridon Helciu, Costică Dia, Dumitru Bahamat, George Simionovici, preotul Gheorghe Tomescu ş.a. Comandantul Diviziei 6-a, generalul Toma Lişcu a devenit preşedintele Filialei Judeţului Putna a acestei Societăţi.
Iniţiativa ridicării Mausoleului – Osuar al Eroilor din Garnizoana Focşani a aparţinut aceluiaşi general Toma Lişcu, ajutat de locotenent – colonelul Dumitru Carlaonţ. Construcţia mausoleului din Focşani a fost începută încă din anul 1925. Ridicarea Mausoleului – Osuar din Focşani s-a dovedit a fi destul de anevoioasă şi a necesitat un mare efort în a asigura sumele necesare construcţiei monumentului. În întreaga ţară se făceau eforturi deosebite pentru ridicarea însemnelor de cinstire a Eroilor Neamului căzuţi pe câmpurile de luptă din timpul Războiului de Reîntregire a României.
La 30 septembrie 1925, generalul Lişcu, preşedintele Comitetului şi comandantul Diviziei a 6-a din Focşani adresa Prefecturii o invitaţie de participare la lucrările acestuia: „Am onoare a vă ruga să binevoiţi a lua parte la întrunirea Comitetului Judeţean Putna al Societăţii Mormintele Eroilor căzuţi în răsboiu, ce are loc sâmbătă 3 octombrie a.c. ora 17 în localul Comandamentului Diviziei a 6-a. Domnii membri ai comitetului Judeţean Putna, sunt cu insistenţă rugaţi a participa la această întrunire pentru a fi puşi la curent cu lucrările ce se execută la Mauzoleul Eroilor, de lângă Regimentul 10 Infanterie, şi a hotărî asupra lucrărilor viitoare”, în care se făcea cunoscut că începuseră lucrările de construire a mausoleului.
Ca şi în cazul altor opere de interes obştesc, s-au deschis liste de subscripţie, s-au organizat serbări, baluri etc., s-au pus în vânzare cărţi poştale, dar cel mai sigur era sprijinul financiar al instituţiilor statului: Primăria şi Prefectura. Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale a contribuit la strângerea sumelor necesare continuării lucrărilor la Mausoleul Eroilor din Focşani, prin avizarea favorabilă pentru distribuirea de cărţi poştale cu imaginea Mausoleului, care reprezenta „proectul de criptă pentru osemintele eroilor ce se va construi în acest oraş am constatat că sunt în număr de 400.000”. Lucrările pentru terminarea Mausoleului – Osuar s-au desfăşurat în salturi, ceea ce a condus la degradarea construcţiei până în 1929.
Lucrările la ridicarea Mausoleului – Osuar au început în anul 1925, precizare necesară în condiţiile în care în unele lucrări editate până în prezent se menţionează date diferite. Aşadar, s-a lucrat între anii 1925 – 1927 şi în următorii doi ani (1927 – 1929), acestea continuînd sporadic din cauza lipsei de fonduri.
Însă din cauza lipsei de fonduri lucrarea stagnează aproape de 2 ani de zile şi s’ar nărui dacă în anul acesta nu se va putea face cel puţin acoperişul”.
La 10 decembrie 1929 s-a încheiat un Proces – verbal de recepţie provizorie a lucrărilor executate în campania anului curent.
Anul 1932 a găsit construcţia tot nefinalizată, astfel că preocuparea majoră a Societăţii „Cultul Eroilor”, filiala Focşani, a rămas în continuare colectarea de fonduri pentru mausoleu, prin organizarea de diferite acţiuni; fondurile nefiind suficiente, lucrările au trenat.
Lucrările considerate necesare pentru terminarea Mausoleului urmau să se execute în toamna anului 1940. În acest scop, Serviciul Tehnic din cadrul Aşezământului Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, a întocmit un deviz în valoare totală de 1.400.000 lei, care cuprindea lucrările de la Mausoleu, împrejmuirea pe latura din faţă, precum şi casa paznicului.
În perioada 1 ianuarie 1931 – noiembrie 1943 s-a continuat şi cu exhumările osemintelor eroilor din judeţele Putna şi Prahova, precum şi completarea lucrărilor de construcţie a Mausoleului Focşani. În total erau 2. 619 eroi (în firide 518, restul în criptă comună 2.101 necunoscuţi).
Într-un Raport al Aşezământului Naţional „Regina Maria”, din anul 1942, se solicitau unele intervenţii şi reparaţii la mausoleu, datorită unor deteriorări în timp.
Construcţia a avut de suferit în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, dar mai ales după război, în timpul ocupaţiei trupelor ruseşti. Întrucât se desfiinţase Aşezământului Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, patrimoniul şi sarcinile aşezământului au fost preluate de către Ministerul Forţelor Armate. Din lipsa fondurilor, s-au lăsat aceste aşezăminte la bunăvoinţa „Sfaturilor Populare”, ale căror organe de conducere se schimbau anual, iar „obligaţia întreţinerii acestor morminte de eroi a fost uitată”. La 16 septembrie 1954, starea în care se afla mausoleul era neschimbată, însă se aprobase un fond de 80.000 lei şi se întocmise şi un deviz de reparaţii de către Sfatul Popular Focşani. Lucrările de reparaţii s-au efectuat abia între anii 1958 – 1959, mausoleul fiind considerat „un monument de veneraţie a oraşului”.
După cutremurul din anul 1977 s-au executat noi lucrări de reparaţii şi tot atunci a fost organizată, în interiorul mausoleului, o miniexpoziţie foto – documentară. Aceasta vorbea vizitatorilor despre eroismul şi spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă militarii ce-şi dormeau somnul de veci în criptele mausoleului.
Din anul 1990, monumentul a servit ca biserică de cult pentru enoriaşii din zonă.
În anul 2008 a revenit la situaţia sa iniţială, de monument memorial şi totodată a intrat în ample lucrări de restaurare. Prin Proiectul „Drumul de glorie al armatei române în Primul Război Mondial” (finanţat cu fonduri europene), s-a urmărit restaurarea, consolidarea, reabilitarea şi introducerea într-un circuit turistic a mausoleelor de la Focşani, Mărăşeşti, Mărăşti şi Soveja.
Lucrările propuse pentru reabilitarea acestui mausoleu au fost următoarele: realizarea unui punct de informare, restaurarea clădirii, refacerea hidroizolaţiei, îmbunătăţirea sistemului de ventilare, amenajări exterioare, lucrări de instalaţii electrice etc., în scopul redării aspectului original al monumentului. Lucrările de restaurare s-au finalizat în vara anului 2012, când a avut loc şi recepţia lui, la 6 iunie.
După cum se menţionează în documentele de arhivă, Mausoleul a fost proiectat de arhitectul Ştefan Balosin, construcţia începând în anul 1925.
Accesul în incinta Mausoleului se face pe scara cu trepte din beton şi uşa masivă din fier forjat, montată într-un portal masiv din beton. Acesta, străjuit de două coloane cu fusul rotund şi capiteluri compozite, sprijină un fronton cu decoraţii florale, care încadrează anul 1926. Pe frontispiciul frontonului, de o parte şi alta a unui cartuş în care sunt redate în relief atributele vitejiei şi victoriei (spada şi baioneta), s-a inscripţionat cu litere în relief: „PRO – PATRIA”.
„Suind scările mausoleului, intri într-un hol din care pe două scări laterale, cobori în sanctuarul în formă de treflă, unde se află trei osuare acoperite cu plăci de marmură…” , pe care s-au marcat inscripţiile cu numărul eroilor necunoscuţi ce îşi dorm aici somnul de veci.
Pe cripta din stânga se poate citi inscripţia: „Aici odihnesc 582 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire: 1916 – 1919 – căzuţi în regiunea Panciu, Rugineşti şi Năneşti”.
„Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi”, s-a înscris pe marmura albă de pe cripta centrală, iar de pe cea din dreapta aflăm că „Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire. 1916 – 1919 – căzuţi în regiunea Panciu”.
Pe platforma superioară se află un monument din beton, rotunjit la partea superioară, pe care s-au fixat plăci de marmură. Acestea sunt marcate cu inscripţii ce amintesc de eroii vrânceni împuşcaţi în vara anului 1917, de către armata germană, pentru spionaj în favoarea armatei române şi care au fost înhumaţi în criptele mausoleului: „S-a ridicat această creştinească candelă din obol obştesc spre veşnica pomenire a eroilor: Vasile Chilian, Toma Cotea, Ştefan Săcăluş, Dumitru Pantazică şi Vasile Gălăţeanu executaţi de inamic în ziua de 17 Aug. 1917 pentru nestrămutata lor credinţă în neam şi ţară. 17 August 1937”. Cea de a doua însemnare menţionează că: „Moartea de războiu e moartea pentru salvare, e moartea pentru viitor, e moartea publică la care nu se plânge, ci se face jurăminte”. Deasupra inscripţiilor se află o cruce în relief, înscrisă într-un cerc, cu raze între braţe.
Pe aleea principală a fost amplasată o troiţă lucrată artistic, cu decoraţii crestate în lemn.
Monumentul a fost ridicat în sudul oraşului şi amplasat în partea de est a parcului care, pentru protecţie, a fost împrejmuit cu gard din fier forjat.
Mausoleul Eroilor de la Focşani, Vrancea
Mausoleul eroilor români din Primul Război Mondial se află situat pe Bulevardul București nr.9 bis, în partea sudică a orașului Focșani, la 200 de metri de axul șoșelei, având următoarele coordonate GPS: N 45 o42 ’0’’; E 27 o11 ’0’’.
Monumentul se încadrează în categoria celor mai reprezentative edificii de acest gen din țară și este înscris în Lista Monumentelor Istorice la nr. 366, cu codul VN-IV-m-B-06592.
Lucrările de construcție au început în anul 1926 din inițiativă publică, cu sprijinul Societății Mormintele Eroilor Căzuți în Război, filiala Putna și al oficialităților locale.
Proiectul și construcția mausoleului au fost încredințate arhitectului State Baloșin. Lucrările au început în anul 1927 și au fost finalizate în cursul anului 1931.
La mausoleul din Focșani s-au făcut mai multe centralizări, în anul 1936 fiind înhumați în osuar 1.904 eroi, iar în morminte individuale (firide), 418 eroi, deci un total de 2 422 eroi.