­
10 Ianuarie - CONCURSUL "SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA" - Forum principal - Cronopedia

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Statuia lui Mihai Eminescu - GALAȚI.

Statuia lui Mihai Eminescu din municipiul Galați este un monument istoric și totodată prima statuie dedicată marelui poet român, situată în parcul cu  același nume de pe Strada Domnească. Bustul lui Eminescu se detașează dintr-o stâncă, realizată din marmură albă, din același soclu ieșind muza sa, reprezentată de o femeie ce ține în mână o făclie de lumină. Statuia este opera în marmoră a sculptorului Frederic Stork, dezvelirea acesteia având loc la data de 16 octombrie 1911 în parcul municipal. Semnăturile autograf de pe actul comemorativ al dezvelirii statuii lui Eminescu, atestă prezența scriitorilor Mihai Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, A.Cazaban, Emil Gîrleanu, Jean Bart, Natalia Negru, I.A.Basarabescu precum și a lui Nicolae Iorga și a actriței Maria Filotti.Aproape în fiecare an, începând din 1998, mâna muzei dispare, iar autorităţile sunt nevoite să facă improvizaţii pentru că lângă statuie se desfăşoară numeroase evenimente dedicate zilei poetului naţional. Până în prezent, mâna a dispărut de 20 de ori şi tot de atâtea ori autorităţile locale au fost nevoite să repare statuia, folosind replici din ghips. Culmea, indivizii care fură mâna statuii au rămas necunoscuţi deşi zona este monitorizată de camere video şi de patrule ale Poliţiei Locale. Deoarece măsurile au fost inutile, autorităţile au decis în urmă cu doi ani ca mâna să fie montată pe statuie doar în apropierea zilei de 15 ianuarie. În restul timpului, mai multe replici sunt păstrate la loc sigur în depozitele Primăriei. Statuia este copia unei creaţii din parcul bucureştean Cişmigiu.

 

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

  • ora 11.01 - 2 raspunsuri

  • Mănăstirea Prislop - Hunedoara (1456)

  • Mănăstirea Prislop (situată în apropierea satului Silvașu de Sus din județul Hunedoara) este un lăcaș încărcat de istorie și a fost declarată monument istoric. În ciuda dimensiunilor mici, este considerată una dintre cele mai frumoase așezări monahale din Transilvania.

    Mănăstirea Prislop – scurt istoric

    Nu se cunosc foarte bine începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Mănăstirea Tismana, în Ungaria medievală. Se crede că bazele mănăstirii Prislop au fost puse de călugărul Nicodim.
    În secolul al XVI-lea mănăstirea ajunge în ruină, dar este rezidită, în anul 1564, de domnița Zamfira, fiica lui Moise Voievod, din Țara Românească. Tânăra ajunge aici după ce tatăl său ar fi fost ucis într-o luptă. Specialiștii spun, însă, că Zamfira trebuie să fi reconstruit mănăstirea, pentru că ea, în calitate de femeie, nu avea dreptul, la acea vreme să ctitorească o mănăstire de bărbați.
    Piatra funerară a Zamfirei, a rezistat vremurilor, până în zilele noastre. Un secol mai târziu ar fi fost întemeiată, la Prislop, o școală pentru preoți și tot acum este semnalată prezența cunoscutului Sfânt Ioan de la Prislop.
    Din secolul al XVIII-lea mănăstirea devine una greco-catolică, iar 1948 revine la ortodocși. După 1948, toate lucrările de construcție și înfrumusețare din mănăstire au fost fie realizate personal de părintele Arsenie, fie după desenele și îndrumările sale. De aceea, părintele Arsenie Boca este considerat al treilea ctitor al Mănăstirii Prislop.

    Mănăstirea Prislop - Istoric, Legendă și Program De Vizitare | Libertatea
    Mânăstirea Prislop

    Mormântul lui Arsenie Boca de Mănăstirea Prislop

    Mormântul părintelui Arsenie Boca de la mănăstirea Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din țară, în ultimii ani numărul de pelerini veniți pe 28 noiembrie fiind de 30 000 – 40 000 de oameni.
    Mormântul lui Arsenie Boca se află în cimitirul Mănăstirii Prislop, la mică distanță de peșteră Sfântului Ioan de la Prislop.
    Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910, în Vaţa de Sus, în judeţul Hunedoara. A absolvit Academia Teologică de la Sibiu şi Institutul de Belle Arte din din Bucureşti, frecventând în paralel şi cursuri de medicină. După patru luni petrecute la Muntele Athos, în Grecia, a intrat în monahism la mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, în judeţul Braşov.
    Acolo, Arsenie Boca a fost preot şi stareţ până în noiembrie 1948, când a fost transferat de Mitropolitul Nicolae Bălan al Transilvaniei la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, până în mai 1959.
    În comunism a întâmpinat numeroase dificultăți și a lucrat la Atelierele Patriarhiei Române din Bucureşti, sub ocrotirea Patriarhului Iustinian al României. După pensionare, în 1967, a pictat vreme de 15 ani la Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Drăgănescu (judeţul Giurgiu). A fost urmărit şi închis de comunişti de mai multe ori. A murit la Sinaia în 28 noiembrie 1989, însă a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop.

    Mănăstirea Prislop - Istoric, Legendă și Program De Vizitare | Libertatea
    Mormântul lui Arsenie Boca de la Mânăstirea Prislop
    Mulţi pelerini cred că pot fi ajutaţi în problemele de sănătate sau familiale rugându-se la mormânt. Pelerinii pot fi văzuţi aducând cu ei la mănăstire haine, fotografii sau alte obiecte personale pentru a le atinge de crucea din lemn de la căpătâiul monahului. Cel mai mare pelerinaj are loc în 28 noiembrie, când este comemorat părintele Arsenie Boca.
    12001055_915688028510484_3477408682706042444_o.jpg

    Legenda Mănăstirii Prislop

    Se spune că un tânăr pe numele Ioan, din satul Silvaşul de sus – în hotarul căruia se afla şi Sf. Locaş Mănăstirea Prislop – a părăsit casa părintească, s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop. Ducea astfel o viaţă aleasă de rugăciune, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune.
    10295991_669358546476768_2289119886446608679_o.jpg
    După un număr de ani, dorind să ducă o viaţă şi mai liniştită, retrasă cu totul de lume, a găsit un loc, cam la 500 metri de mănăstirea Prislop, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ (Silvuţ), unde şi-a săpat singur cu mari nevoinţe, o chilie de piatră, cunoscută până azi sub numele de „chilia” sau iarăşi „casa sfântului”.
    67099100_2602391859785263_6640745778715295744_o.jpg
    Aici şi-a petrecut restul zilelor în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori întru cele duhovniceşti din primele veacuri creştine. Legenda spune că a fost voia lui Dumnezeu ca viaţa lui îmbunătăţită să se sfârşească prea devreme.
    478099_389062294506396_448220110_o.jpg
    Spune tradiţia populară că pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălat al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop.
    Nicolae Iorga la Mănăstirea Prislop: „O cărare pe care nu pot sui trăsurile duce la colţul de munte al domniţei Zamfira”
    Pelerinajul la Prislop acum 90 de ani: de ce mulţimile se adunau la mănăstire cu decenii înainte de Arsenie Boca
    Manastirea Prislop in secolul al XIX-lea. Povestea emotionanta din spatele unei imagini unice | Deva | Ziare.com
    Vechile poveşti ale Mănăstirii Prislop
    Ce trebuie să știi despre Mănăstirea Prislop: istorie, program, traseu, cazare | Antena 1
    32fcd89a6474bbab7578f8bd34b3e1dd-127492-1000_1000
    Fotografii din anul1960
    Mănăstirea Prislop din Hunedoara | PLANIADA
    Prislop Monastery: where nature meets pilgrimage

  • EU CRED CĂ HOȚII SUNT CHIAR POLIȚIȘTII COMUNITARI GĂLĂȚENI, ÎNDRĂGOSTIȚI DE EMINESCU!!!

Acest răspuns a fost șters.

categorii forum

Topics by Tags

Monthly Archives

-->