Ce monument este în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biblioteca județeană "Alexandru și Aristia Aman" - CRAIOVA
Alexandru Aman (1820-1885), magistrat, fratele mai mare al celebrului pictor Theodor Aman şi soţia sa, Aristia Aman (1833-1904), născută Grigorie Lăceanu, lasă, prin testamente, întreaga lor avere – case, mobile, tablouri, cărţi şi obiecte de artă – Primariei Craiova, pentru înfiinţarea unui aşezământ public de cultură: Fundaţia “Alexandru şi Aristia Aman”, formată din bibliotecă, muzeu şi o galerie de tablouri. Redau mai jos câteva rânduri din testamanetele lor:
- Alexandru Aman: “Pentru cultura poporului din oraşul meu natal Craiova, îi leg biblioteca mea, precum şi toată colecţia mea de tablouri originale ale familiei mele, obiecte de artă şi toate mobilele. Cu acestea să se înfiinţeze o bibliotecă liberă şi un muzeu pentru răspândirea cultului de frumos în sine…”
- Aristia Aman: “Voiesc… ca în casele mele din acest oraş cu tot locul şi dependinţele lor din strada Kogălniceanu, Primăria Craiovei să înfiinţeze şi să întreţină o bibliotecă publică în etajul de jos, un muzeu cu o galerie de tablouri la etajul de sus al acestor case…”
Fundaţia “Alexandru şi Aristia Aman”, inaugurată la 21 decembrie 1908 şi compusă din trei secţiuni: bibliotecă, pinacotecă şi muzeu, s-a bucurat de un prestigiu deosebit, atestat şi de semnăturile în cartea de onoare a unor personalităţi marcante care au vizitat acest centru cultural din Craiova: regele Ferdinand, regina Maria, regele Carol al II-lea, prinţul G. Ştirbei, g-ral Al. Averescu, Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N. Ghica-Budeşti, Mihail Dragomirescu, Emil Grigorovitza, Ramiro Ortiz, G. Ionescu-Siseşti, Simion Stoilow, Sabba Ştefănescu, Gh. Ţiţeica, Ion Kalinderu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu, Şt.O. Iosif, Marius Bunescu, Onisifor Ghibu, C.C. Giurescu, Tache Papahagi, Simion Mehedinţi, Spiru Haret, Ion Minulescu ş.a. Biblioteca a început să funcţioneze cu un număr mic de volume donate de fondatori, lucrări de literatură, artă, istorie, drept, filosofie, în limbile română, franceză, greacă şi latină, moştenite de familie, achiziţionate de Alexandru Aman în perioada studiilor la Paris, cumpărate din ţară sau primite în timpul vieţii sale. Zestrea bibliotecii a sporit, după cum atestă documentele vremii, prin achiziţii şi donaţii datorate legăturii cu o serie de instituţii culturale, ştiinţifice sau persoane particulare iubitoare de carte. Prima insituţie care a contribuit la îmbogăţirea colecţiilor Bibliotecii “Alexandru şi Aristia Aman” a fost Academia Română, donatoare a unor valoroase lucrări ale istoricilor şi filologilor români. În anul 1921, după Theodor Popescu şi Ştefan Ciuceanu, la conducerea Fundaţiei Aman a fost numită Elena Farago care a condus această instituţie timp de peste trei decenii, locuind şi creând în casa care astăzi adăposteşte o expoziţie permanentă dedicată poetei. Până în 1950 biblioteca a fost patronată de primăria locală. Începând cu 1 noiembrie 1950 devine bibliotecă regională până în 1968, apoi municipală, iar din 1974 – judeţeană. Cărţile din inventarul fundaţiei se regăsesc în colecţiile de bază ale bibliotecii publice a oraşului Craiova, instituţie care a reluat numele fondatorilor în 1991. Celelalte bunuri ale fundaţiei: mobilier, tablouri, gravuri, monede etc. se regăsesc în inventarele Muzeului de Artă şi Muzeului Olteniei din Craiova.
-->
Răspunsuri
ora 11.02 - 4 raspunsuri
Casa Șerban Nenita din Tecuci, județul Galați
Casa (Vila)(Dimitrie) Şerban Neniţa, Tecuci, Galaţi
Cea mai frumoasă vilă în stil neoromânesc din localitate, a fost concepută ca locuinţă cu parter şi etaj, întreaga construcţie emanând un aer pitoresc şi optimist.
Arhitectul a prelucrat, aici, în mod inteligent repertoriul bogat de elemente şi forme vechi de tip popular, punând accentul pe arcadele zonei dominante a clădirii, alcătuită de foişorul de la etaj, şi la care se accede printr-o scară interioară, pe intrarea protejată de poala învelitorii şi pe pridvorul cu stâlpi, parmaclâc şi bagdadie din lemn.
Acoperişul, în mai multe ape, are învelitoarea din ardezie în solz de peşte.
Sub cornişa faţadelor laterale se desfăşoară un brâu cu ornamente florale.
Clădirea-monument istoric este opera arhitectului român Arghir Culina (1883 - 1972). Arhitectul a prelucrat, aici, în mod inteligent repertoriul bogat de elemente şi forme vechi de tip popular, punând accentul pe arcadele zonei dominante a clădirii, alcătuită de foişorul de la etaj, şi la care se accede printr-o scară interioară, pe intrarea protejată de poala învelitorii şi pe pridvorul cu stâlpi, parmaclâc şi bagdadie din lemn.
Vila este situată pe Bulevardul Victoriei (fost Bulevardul Elisabeta sau Gării), nr. 16, exact vis-a-vis de Colegiul Național “Spiru Haret”.
Casa Șerban Neunită
Casa Șerban Neniţă din Tecuci, județul Galați
în sfârşit, mai reuşesc şi eu să fiu primul!