Ce monument este in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Vila Nenița din municipiul Tecuci - GALAȚI

 

Vila Dimitrie (Șerban) Nenița este cea mai frumoasă vilă în stil neoromânesc din municipiul Tecuci, județul Galați. Edificiul a fost conceput ca locuinţă cu parter şi etaj, întreaga construcţie emanând un aer pitoresc şi optimist. Clădirea-monument istoric este opera arhitectului român Arghir Culina (1883 - 1972). Arhitectul a prelucrat, aici, în mod inteligent repertoriul bogat de elemente şi forme vechi de tip popular, punând accentul pe arcadele zonei dominante a clădirii, alcătuită de foişorul de la etaj, şi la care se accede printr-o scară interioară, pe intrarea protejată de poala învelitorii şi pe pridvorul cu stâlpi, parmaclâc şi bagdadie din lemn. Acoperişul, în mai multe ape, are învelitoarea din ardezie în solz de peşte. Sub cornişa faţadelor laterale se desfăşoară un brâu cu ornamente florale. Vila este situată pe Bulevardul Victoriei (fost Bulevardul Elisabeta sau Gării), nr. 16, exact vis-a-vis de Colegiul Național “Spiru Haret”.

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

  • ora 11.09 - 4 raspunsuri

  • A31D9C74-74E5-11EB-9195-0A1B678631DD.jpg

    Mănăstirea Almaș, jud. Neamţ

  • Mănăstirea Almaș,Gârcina, județul Neamț

  • Manastirea Almas

    Manastirea Almas

    Manastirea Almas

    Manastirea Almas este o manastire ortodoxa aflata in comuna Garcina, judetul Neamt. Manastirea, situata pe valea paraului cu acelasi nume, descris in scrierile sale de Calistrat Hogas, se afla la o distanta de aproximativ 12 kilometri de orasul Piatra Neamt, in directia Targu Neamt. Din Piatra Neamt se merge pe Drumul National 15C, spre Targu Neamt, pana la Drumul Comunal 146, care porneste in partea stanga, spre comuna Garcina.

    Manastirea Almas - scurt istoric

    Manastirea Almas, a carei biserica are drept hram "Duminica Tuturor Sfintilor", se afla zidita pe locul unei mai vechi asezari monahale, a carei obste s-a statornicit in tinuturile Neamtului inca din secolul al XV-lea, sub conducerea sihastrului Vasile Almas.

     manastirea-almas-1.jpg?profile=RESIZE_710x

    Din vechile constructii se mai pastreaza turnul-clopotnita, care, in trecut, proteja intrarea in incinta, si o casuta de tip taranesc, care adaposteste astazi un paraclis, inchinat Sfantului Nicolae, constructia datand din anul 1725.

    Ctitorii acestui asezamant monahal sunt familia Vasile si Maria Almas, ciobani din Tara Hategului, ajunsi aici datorita asupririi conducatorilor maghiari din Transilvania, care ii fortau pe romani sa-si paraseasca dreapta credinta ortodoxa stramoseasca si sa se converteasca la calvinism.

    manastirea-almas-2.jpg?profile=RESIZE_710x

    In anul 1659, fiind ajutat de taranii razesi, evlaviosul Vasile Almas, construieste un paraclis din lemn, inchinat Sfantului Nicolae, pentru oficierea slujbelor religioase, in care au fost instalate icoanele mari si iconostasul de la biserica din satul de unde fusesera nevoiti sa plece in pribegie; acestea se afla astazi in muzeul manastirii.

    Paraclisul cel vechi a fost locasul de rugaciune al Schitului Almas, insa tatarii il vor distruge, in urma atacului lor murind si Maria Almas, sotia ctitorului. Vasile Almas va merge la Manastirea Neamt, unde va fi tuns in monahism si hirotonit intru ieromonah, sub numele Vasile.

    manastirea-almas-3.jpg?profile=RESIZE_710x

    In anul 1715, locasul cu hramul Sfantul Nicolae a fost recladit, tot din lemn, de doamna Ecaterina Cantacuzino, sotia spatarului Iordache Cantacuzino. Schitul de calugari din Almas a functionat pana in anul 1821, cand a fost pradat de eteristi, iar calugarii au fost schingiuiti si alungati.

    Actuala biserica a Manastirii Almas, construita din piatra, in anul 1821, este ctitoria familiei logofatului Bals si a primit ca hram "Duminica Tuturor Sfintilor". Ctitoria acestora a fost continuata prin zidirea pronaosului, de catre domnitorul Constantin Mavrocordat, care inzestreaza manastirea cu o serie de proprietati si mosii.

    manastirea-almas-5.jpg?profile=RESIZE_710x 

    Biserica manastirii, in forma de cruce, are trei turle, asezate pe axa est-vest, cea din mijloc fiind mai inalta. La miazazi si la miazanoapte, in exterior, sunt atasate Altarului doua pridvoare (un vesmantar si un precomidiar). Catapeteasma si mobilierul sculptat sunt executate din lemn de stejar, de catre mesterii locali Vasile Gaman, Gheorghe Ursu si Moroiu Constantin.

    Desi, initial, schitul a fost destinat calugarilor, incepand cu 1821, acesta a fost populat cu o obste de maici, avand ca stareta pe maica Glafira Holban, iar mai apoi pe monahia Suzana Stefanescu, sora episcopului Melchisedec Stefanescu al Romanului, originar din partea locului.

    manastirea-almas-6.jpg?profile=RESIZE_710x

    In urma Decretului 410, din anul 1959, maicile din Schitul Almas au fost nevoite sa plece la Manastirile Agapia si Varatec, schitul fiind inchis. Vrednic de remarcat este si faptul ca, in decursul vremii, in ciuda opresiunilor si a dispozitiilor din timpul regimului fanariot, in acest sfant locas nu s-a tinut niciodata slujba in limba greaca. 

    Mitropolia Moldovei si a Sucevei, prin hotararea 26, din data de 12 ianuarie 1987, reinfiinteaza Schitul Almas, ca schit de monahi subordonat Manastirii Horaita. Dupa reinfiintare, primul staret a fost vrednicul arhimandrit Zenovie Ghidescu; odata cu reinfiintarea au inceput si lucrarile de reconstructie a schitului si a dependintelor acestuia. Sfantul Sinod, prin hotararea 5057, din 22 iunie 1990, ridica Schitul Almas la rangul de manastire, aceasta avand ca staret pe arhimandritul Laurentiu Nita.

    manastirea-almas-7.jpg?profile=RESIZE_710x

    Intre anii 1988-1995, biserica manastirii este zugravita in fresca, de catre pictorii Morosanu, Bratiloveanu si Stancu, din Suceava. Biserica manastirii a fost sfintita de catre Inalt Preasfintitul Mitropolit Daniel, la data de 1 octombrie 1995, aceasta primind si hramul Acoperamantul Maicii Domnului.

    Icoana Sfintei Ana de la Manastirea Almas este una dintre icoanele facatoare de minuni din zona Neamtului. Icoana se afla in biserica cea mare a manastirii, in partea stanga, langa catapeteasma; pictata de un zugrav anonim, icoana este deosebit de frumoasa.

     manastirea-almas-4.jpg?profile=RESIZE_710x

    Printre primele minuni savarsite inaintea icoanei Sfintei Ana de la Manastirea Almas se numara aceea petrecuta in vremea pradarii eteriste a manastirii. Cand eteristii au ajuns in sfanta manastire, ei au vazut ca slujbele nu se oficiau in limba greaca, precum era obiceiul in acea vreme. Suparandu-se, dintr-o mandrie nationala, eteristii greci au vrut sa distruga cele mai de pret obiecte ale bisericii, printre care se afla si sfanta icoana a Sfintei Ana cu Fecioara Maria. Se povesteste cum ca nici un eterist nu a putut sa urneasca sfanta icoana de la locul ei.

    Sfanta Ana de la Manastirea Almas a savarsit, pana astazi, nenumarate minuni, dintre care numai o parte au ramas consemnate in istoria manastirii. Toate vindecarile si toate binecuvantarile sunt mari si minunate, insa cele mai impresionante sunt vindecarile de cancer, mentionate de cronica manastirii, nu mai putin de 16 persoane gasindu-se leacul prin rugaciune staruitoare si mijlocirea neintarziata a Sfintei Ana.

     manastirea-almas-9.jpg?profile=RESIZE_710x

    ...

  • Mănăstirea Almaș este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Gârcina, județul Neamț

    Zidirea bisericii a început la o dată necunoscută, de Constantin Mavrocordat, voievodul Moldovei, fiind încheiată la 1715 de Vasile Almaş.

    Vitregia sorţii face ca acesta să-şi piardă soţia şi cei doi copii. Îşi va găsi liniştea slujind lui Dumnezeu, ca monah al acestei mănăstiri. În anul 1812 devine mănăstire de maici. Biserica este renovată şi mărită în 1851 de boierul Palade. Ca multe alte asemenea lăcaşuri cade şi ea victimă decretului 410 din 1959, desfiinţându-se. Se redeschide în anul 1987, ca schit de călugări aparţinând de Mănăstirea Horăiţa, când se încep reparaţiile sub directa îngrijire a Părintelui stareţ Leopold, împreună cu obştea în formare.

    38-manastirea_almas_foto_oana_nechifor.jpg?itok=5nl-Wwtd&profile=RESIZE_710x

    Biserica este o construcţie de zid, pe fundaţie de piatră în formă de cruce. Altarul este luminat de o fereastră la est. Catapeteasma este din lemn sculptat filigram. Are trei turle oarbe de formă octogonală, aşezate una după alta de la est spre vest, pe altar, naos şi pronaos. Naosul, luminat de câte trei ferestre la sud şi nord, se delimitează de pronaos prin câte două coloane pe fiecare parte, care susţin o arcadă foarte lată.

    Pronaosul este luminat de câte două ferestre pe zidul din sud şi pe cel nordic. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, cu terminaţia în arc. Intrarea se face prin partea vestică, pe o uşă de stejar, sculptată pe ambele feţe, în exterior fiind sculptată Sfânta Ana. În interior uşă este dublată de o alta, metalică, masivă.

    Manastirea-Almas-20101203133319.jpg?profile=RESIZE_710x

    Pictura în frescă a fost executată în anii 1994-1995 de meşteri anonimi. Este o pictură reuşită artistic, în care predomină albastrul.

    În anul 1882, stareţa Mănăstirii Almaş (Neamţ), schimonahia Suzana Ştefănescu, rămânând fără preot, i-a cerut episcopului de Roman, Melchisedec – fratele ei –, să-i dea un duhovnic bun. Atunci episcopul a chemat la sine pe părintele Nectarie din Muntele Caşin, l-a hirotonit preot şi l-a trimis duhovnic la Mănăstirea Almaş.

    Timp de 30 de ani, acest smerit isihast a fost singur slujitor, sfetnic şi părinte duhovnicesc al Mănăstirii Almaş, care număra până la 40 de călugăriţe. Iar nevoinţa duhovnicului Nectarie era aceasta:

    almas3.jpg?profile=RESIZE_710x

    Zilnic săvârşea Sfânta Liturghie şi toată rânduiala cu mare evlavie. Restul timpului îl petrecea singur, în cugetări dumnezeieşti şi în lucrarea rugăciunii lui Iisus. În chilie nu primea niciodată pe nimeni. Spovedania soborului o făcea săptămânal în biserică. Nimeni nu-l vedea vreodată râzând sau vorbind cuvinte de prisos. Că vorbea foarte puţin şi cu multă înţelepciune. Mâncare primea o singură dată pe zi, iar de avea ceva de prisos, împărţea la săraci şi la maicile bătrâne. Noaptea o petrecea în rugăciune şi în citirea Sfintelor Scripturi. Spre ziuă adormea două-trei ore, apoi venea la biserică.

    Pentru sfinţenia vieţii lui, părintele Nectarie era foarte iubit şi căutat de credincioşi. Pe unii îi spovedea, pe alţii îi sfătuia, celor bolnavi le citea şi, după mărturia ucenicilor lui, mulţi se vindecau de suferinţele lor.

    IMG_3629_resize.jpg?profile=RESIZE_710x

    activitati-imprejurimi-1.jpg?profile=RESIZE_710x

    img_6913_0.jpg?itok=0e9qvBAB&profile=RESIZE_710x

    ...

  • Frumoasă descrierea acestei vile. Nu mă bag în concurs pentru că chiar nu mă pricep, dar mă bucură popasurile în jurul acestuia, mă mai informez și mă autodidactez! Smile.gif

    • Cu toții învățăm. Eu am meritul ca le caut pe internet

       

Acest răspuns a fost șters.

categorii forum

Topics by Tags

Monthly Archives

-->