Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Curtea Philipphof din municipiul Caransebeș - CARAȘ SEVERIN
Emblematicul edificiu din centrul municipiului Caransebeș, județul Caraș-Severin, ce poartă numele Philipphof - mai puțin cunoscut îndeobște, deși reînscris pe frontispiciul clădirii de aproape zece ani – domină piața centrală a orașului încă din secolul al XIX-lea. Ansamblului format din cele două clădiri alăturate a fost construit în anul 1876 de către farmacistul Philipp Jakob Müller, care i-a dat numele după al său, mot-a-mot Philipphof însemnând în germană Curtea Philipp. Scopul construcției a vizat atât nevoia directă a proprietarului de a găzdui farmacia și locuința acestuia, cât și a reprezentat o investiție imobiliară aducătoare de venit suplimentar din închirierea generosului spațiu comercial de la parter și a locuințelor de la etaj. Ambele clădiri au fost construite în stil eclectic în care elementele de baroc târziu se îmbină cu decorațiunile de inspirație renascentistă ale fațadelor, dintre care se evidențiază cornișa continuă pe tot ansamblul, ancadramentele ferestrelor, rezalitul central al etajului clădirii din dreapta precum colțul rotunjit al acesteia. Intrarea farmaciei era decorată și flancată de statuile personajelor mitologice Hygieia și Panaceea. Acestea au dispărut după trecerea imobilului în proprietatea statului. Ansamblul de clădiri este clasificat în prezent ca monument istoric de interes județean.Denumirea comercială a farmaciei Müller a fost pe tot parcursul existenței sale „Salvator” (însemnând „Mântuitorul” în lb. latină), până la naționalizarea ei în anul 1948, după care a devenit farmacie de stat. După căderea regimului comunist, farmacia s-a privatizat iar actualmente aparține firmei Danafarm SRL. La parterul clădirii din dreapta, cea care poartă numele ansamblului pe frontispiciu, a ființat o vreme un restaurant apoi cafeneaua „Central”. După etatizarea imobilului, în timpul regimului comunist, aici a funcționat librăria „Ion Creangă”. După 1990 spațiul a găzduit magazine cu produse diverse, în prezent aici găsindu-se magazinul „Centrum” ce vinde textile, cosmetice, produse electrocasnice și de menaj. Întregul ansamblu de clădiri a fost renovat de noul proprietar în anii 2008-2009, deoarece întreținerea imobilului a fost precară în timpul în care a fost deținut de către stat. Cu ocazia lucrărilor de renovare, la rugămintea descendenților lui Philipp Jakob Müller, pe fațada superioară a edificiului, s-a restaurat inscripția inițială PHILIPPHOF, în memoria celui care a îmbogățit aspectul arhitectural al orașului cu această frumoasă clădire.
-->
Răspunsuri
ora 11.38 - 1 raspuns
Turiştii care vin în stațiunea Mamaia trec, zilnic, prin fața Cazinoului. Clădirea a fost inaugurată în 1935 și a devenit o emblemă a stațiunii în perioada interbelică. Și după război, zona a fost foarte îndrăgită de turiști, iar acum este punctul principal de atracție al stațiunii Mamaia, locul unde, în timpul verii, oamenii se relaxează la terase și au parte de concerte și defilări de modă.
Clădirea cazinoului din Mamaia a fost inaugurată în anul 1935, în prezența regelui Carol al II-lea. Cazino a devenit, propriu-zis, abia în 1937. Inițial, acolo se deschisese un restaurant, care avea la etaj o terasă unde turiștii puteau dansa, iar la parter erau mai multe magazine și sala de mese.
Cazinoul a fost proiectat de arhitectul Victor Ștefănescu și cuprindea un pavilion central, corpuri laterale cu cabine și o pasarelă, care în capăt avea un bar. Zona a devenit imediat un punct de atracție pentru turiști.
În perioada interbelică, jocurile de noroc nu se practicau în Capitală, ci doar în câteva stațiuni din țară, printre care și Mamaia. Așa că, la malul mării, oamenii veneau special ca să aibă parte de senzații tari.
Cu toate că, în clădire, jocurile de noroc s-au practicat doar doi ani, între 1937-1939, constănțenii și turiștii îi spun și astăzi Cazino.
De-a lungul timpului, Cazinoul a devenit un reper important al stațiunii Mamaia și chiar dacă acum și-a pierdut din strălucirea de altădată, zona în care este amplasat atrage din ce în ce mai mulți turiști, în fiecare an.
Construcţia portului Constana a impus mutarea plajei. Aşa a apărut staţiunea Mamaia. Meritul revine profesorului Ion Bănescu, primar al Constanţei între anii 1905-1907.
Era doar un nisip pustiu, la capătul căruia erau câteva case şi un sat pescăresc. Primele construcţii au apărut în 1906.
Inaugurarea oficială a staţiunii a avut loc la 28 august 1906, când două trenuri (gara fiind situată în zona complexului Tic-Tac) au străbătut drumul de la Constanţa până la Mamaia într-o oră şi jumătate.
În 1920, a început reconstrucţia staţiunii Mamaia, devastată de Primul Război Mondial. Patru ani mai târziu aici erau un bufet, un restaurant de clasă, o bodegă-patiserie şi o şalupă confortabilă şi luxoasă.
Într-o ofertă înaintată Primăriei Constanţa se spune: „Subsemnaţii Jacob Aristide domiciliat în oraşul Constanţa strada Tomis nr 10 şi Gheorghe Timiraş invalidu de războiu, fost concesionar al jocurilor de noroc din Constanţa şi Carmen Sylva în anii 1934/ 1939, domiciliat în strada Tache Ionescu, nr 76, conform jurnalului Consiliului de Miniştri care prevede permiterea jocurilor de noroc, avem onoare a oferi pentru exploatarea exclusivă a tuturor jocurilor de noroc în Staţiunea Mamaia, pe termen de şase ani cu începere dela 1 Aprilie 1939“.
„Ne obligăm să construim pe un teren suficient care ni se va da gratuit de Primărie pe malul mărei la Mamaia, din beton armat o sumptoasă clădire Cazinou pe suprafaţa de cca. 1100 metri pătraţi, clădire care va costa cca. 7.000.000- lei şi care va rămâne la expirarea concesiunei proprietatea exclusivă şi absolută a Primăriei Municipiului sau Statului Român, după cum veţi bine-voi a decide.
Toate încăperile acestui cazinou ne obligăm să le mobilăm cu mobilier de prim rang, care deasemenea la expirarea concesiunei va rămâne Statului.
Imediat după aprobarea prezentei, vom începe construcţiunea Cazinoului la care ne obligăm a lucra zi şi noapte pentru a putea fi terminată până la data de 15 iunie a.c. iar până la această dată fiind liber a practica jocurile în încăperile bufetului dela Mamaia."
Proiectul Cazinoului i-a fost atribuit spre execuţie arhitectului Victor G. Stephănescu care anterior realizase moscheea şi clădirea Primăriei din Piaţa Ovidiu, acum Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. El a proiectat o serie numeroasă de edificii în diferite oraşe din România în prima jumătate a secolului al XX-lea.
Cazinoul a fost inaugurat în perioada anilor 1934 – 1935, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a membrilor Guvernului şi a notabilităţilor Constanţei, având spaţii moderne, zvelte. Putea fi caracterizat prin două cuvinte: eleganţă şi confort.
Un an mai târziu au început lucrările la pasarela Mamaia. Aici erau 600 de cabine de băi, un pod de beton cu tobogan maritim, la capătul căruia era proiectat un bar. Pasarela de la Casino a devenit repede un punct de atracţie al staţiunii. În 1934 erau înregistraţi în Mamaia 12.000 de vizitatori din Polonia, Ungaria, Cehoslovacia.