Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Palatul Nagele - TIMIȘOARA
Palatul Nagele, cunoscut si sub numele de Farmacia Kovacs, se afla în cartierul Fabric, Strada Dacilor, nr.10, municipiul Timisoara și are statut de monument istoric, fiind în prezent în renovare. Palatul a avut autorizatie de construire în data de 23.08.1910 si autorizatie de locuire în data de 18.07.1911. Palatul a fost construit de farmacistul Antal Nägele pe locul unei farmacii vechi din anul 1783, denumită „Zur Heiligen Dreifaltigkeit” (în limba maghiară - „Szentháromság gyógyszertár”, în limba română „La Sfânta Treime”), a farmacistului Franz (Ferenc) Hönig, care obţinuse dreptul de a înfiinţa farmacia printr-un concurs, la care au participat trei concurenţi. În anul 1917 edificiul a fost cumpărat de farmacistul Aladár Kovács, fiind şi în prezent cunoscut drept „Farmacia Kovács”. Edificiul are forma unui turn, flancat de trei frontoane înalte şi acoperit cu un acoperiş conic, care este încununat cu toiagul lui Esculap (dar cu doi şerpi încolăciţi, o confuzie cu caduceul, confuzie comună în epocă). Constructia este in stil secession, decoratiunile fiind tipice ultimei faze de evolutie a acestui stil, cu figuri geometrice. Palatul este o clădire cu două etaje în stilul anilor 1900, situată la intersecția străzilor Dacilor şi Timocului, având faţade pe ambele străzi. Intrarea în farmacie este pe colţ şi este încadrată de două basoreliefuri reprezentând figuri feminine care oferă mojare cu preparate farmaceutice.
-->
Răspunsuri
ora 11.10 - 4 raspunsuri
Casă Memorială Anton Pann - Râmnicu Vâlcea
Casă Memorială Anton Pann din Râmnicu Vâlcea (Vâlcea)
- parcă a mai fost această întrebare, sau mă înşel eu... -
Orice este posibil.
dacă a fost, o fi fost în perioadele în care n-am participat şi eu...
Casa Memoriala Anton Pann
Casa Memoriala Anton Pann se afla in orasul Ramnicu Valcea - Strada Stirbei Voda, numarul 18. Anton Pann a fost un membru marcant al comunitatii orasului. Locuinta condeierului si tipografului a fost casa in forma de cula din actuala strada Stirbei Voda, azi "Muzeul memorial Anton Pann".
Din acest loc - Ramnicu Valcea - pleca pe drumurile judetului acest "fiu al Pepelei" catre satele care i-au oferit nestemate folclorice necesare desavarsirii operei sale. Anton Pann a fost cel care a pregatit formatia corala care a intonat pentru prima data "Desteapta-ta, romane!"
Anton Pann - poet, compozitor si profesor
Anton Pann s-a nascut in jurul anului 1796, undeva in Bulgaria sfarsitului de secol XVIII, si a murit la data de 2 noiembrie 1854, la Bucuresti. Este fiul lui Pantoleone Petrov, un caldarar din Sliven, o localitate din Bulgaria, iar mama sa se numea Tomaida. El s-a remarcat ca un deosebit poet, bun compozitor de muzica religioasa, profesor roman de muzica, de origine rrom din Bulgaria.
Adevaratul lui nume al lui Anton Pann era Antonie Pantoleon Petroveanu. Prin prescurtarea numelui de familie si romanizare va fi numit Anton Pann. El a fost supranumit de catre Mihai Eminescu "fiul Pepelei, cel istet ca un proverb" - in poemul Epigonii. In timpul razboiului ruso-turc, din anii 1806-1812, mama sa, Tomai da, ramasa vaduva, pribegeste cu copiii in nordul Dunarii. Ajunsi in Basarabia, tanarul Anton devine cantaret intr-o biserica din Chisinau.
Dupa o scurta sedere la Chisinau, unde ajunsese doar cu Anton, in urma mortii celor doi fii mai mari, inrolati in armata rusa si cazuti la asediul Brailei, Tomaida ia din nou drumul spre sud, stabilindu-se, in anul 1812, la Bucuresti.
Aici, tanarul Pann, cu vocea lui neobisnuit de frumoasa, datorita careia fususe primit si in corul bisericii din Chisinau, intra cantaret la Biserica Sfintilor si paracliser la Biserica Olari. El invata doi ani la Scoala de psaltichie, infiintata in anul 1816 de Petru Efesiu, detinator si al unei tipografii, in care Pann va lucra ca tipograf si, mai tarziu, o va si conduce. Intre anii 1826 si 1828, este profesor de muzica la o scoala a episcopiei din Ramnicu Valcea.
Indragostit de nepoata staretei de la Manastirea Dintr-un Lemn, el a fugit la Brasov, unde cei doi tineri s-au casatorit la Biserica din Schei. In acest timp a avut loc si schimbarea numelui initial, care a devenit Antonie Pantoleon si mai apoi, mai scurt, Anton Pann dupa cum este redat in tipariturile vremii. In anul 1828, este cantaret bisericesc la Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului.
Dintre scrierile lui Pann s-au tiparit mai intai lucrarile de muzica ecleziastica. Pe la anul 1820, el fusese numit intr-o comisie care avea misiunea de a adapta cantarile liturgice grecesti la noul sistem de psaltichie. Dar Pann nu a lucrat numai la "romanirea" liniei melodice, ci si la aranjarea si slefuirea textelor.
Din anul 1828, revenit la Bucuresti, a desfasurat o activitate de profesor de muzica si de tipograf avand atelierul sau propriu, unde au fost editate toate lucrarile sale literare si muzicale. Dupa anul 1840, Pann va scoate mai multe lucrari cu caracter bisericesc.
Dupa victoria revolutiei in Tara Romaneasca , la data de 29 iulie 1848, in Parcul Zavoi din orasul Ramnicu Valcea, Anton Pann a participat alaturi de oficialitatile orasului, la ceremonia organizat cu prilejul "sfintirii stindardelor libertatii nationale dupa noua constitutie", cand s-a cantat pentru prima oara marsul revolutionar "Desteapta-te romane", pe versuri de Andrei Muresanu, a carui muzica o compusese, adaptand melodia cantecului "Din sanul maicii mele". Acest moment a reprezentat prima intonare a viitorului Imn de Stat al Romaniei, petrecut in gradina Zavoi a orasului Ramnic.
Casa Memoriala Anton Pann
Casa care adaposteste expozitia memoriala Anton Pann, este un monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului al XVIII-lea, avand foisor si pivnita. Casa Memoriala Anton Pann a fost translata pe o distanta de 37 de metri, de pe amplasamentul ei initial, odata cu modernizarea si reamenajarea teritoriala. Muzeul are trei incaperi.
Expozitia a fost amenajata pentru a ilustra interiorul unei modeste locuinte de targ de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier - divan, biblioteca, masa, scaune -, obiecte decorative din cositor, alama, alpaca si portrete ale unor personalitati din epoca: printre care cel al maicii Meletina, stareta Manastirii Dintr-un Lemn si tipograful Ion Popovici, care au avut legaturi cu viata si opera scriitorului.
In a doua incapere a expozitiei este prezentat un interior in care se afla mobilier pictat, specific zonei transilvanene, evidentiind legatura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colt de tara.
In ultima incapere a muzeului sunt prezentate lucrari muzicale, culegeri de folclor, poezii si povestiri ale lui Anton Pann - "Noul Erotocrit", Sibiu, 1837; "Fabule si istorioare", Bucuresti, 1841; "Povestea Vorbei", Bucuresti, 1847; "Nastratin Hogea", Bucuresti, 1853 etc. - scotand in valoare activitatea sa tipografica si literara.
...
Casă Memorială Anton Pann - Râmnicu Vâlcea
Casa care adăpostește expoziția memorială Anton Pann, este un monument de arhitectură urbană, construit la jumătatea secolului al XVIII-lea, având foișor și pivniță.
Expoziția a încercat să puncteze peregrinările pe meleagurile Vâlcei, datând din anii 1826-1828, 1836-1840, ale celui ce a rămas în conștiința urmașilor drept „fiul Pepelei cel isteț că un proverb” și care a fost „dascăl de musichie” la școală organizată pe lângă Episcopia Râmnicului.
Anton Pann (1794, Sliven Bulgaria – 1854, București) s-a refugiat în 1812 în București, iar în 1827 a fost numit profesor de muzică bisericească la Seminarul din Rm. Vâlcea. Îndrăgostit de nepoata staretei de la mănăstirea Dintr-un Lemn a fugit la Brașov, unde cei doi tineri s-au căsătorit la biserica din Șchei. În acest timp a avut loc și schimbarea numelui inițial, care a devenit Antonie Pantoleon și mai apoi, mai scurt, Anton Pann după cum este redat în tipăriturile vremii. Din 1828, revenit la București a desfășurat o activitate de profesor de muzică și de tipograf având atelierul sau propriu, unde au fost editate toate lucrările sale literare și muzicale.
După victoria revoluției în Țară Românească, la 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din orașul Rm. Vâlcea, Anton Pann a participat alături de oficialitățile orașului, la ceremonia organizat cu prilejul „sfințirii stindardelor libertății naționale după nouă constituție”, când s-a cântat pentru prima oară marșul revoluționar „Deșteaptă-te române”, pe versuri de Andrei Mureșanu, a cărui muzică o compusese, adaptand melodia cântecului „Din sânul maicii mele”. Acest moment a reprezentat prima intonare a viitorului Imn de Stat al României, petrecut în grădina Zăvoi a orașului Râmnic.
Casă – muzeu a fost translată pe o distanță de 37 metri, de pe amplasamentul ei inițial, odată cu modernizarea și reamenajarea teritorială. Expoziția a fost amenajată pentru a ilustra interiorul unei modeste locuințe de târg de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier (divan, biblioteca, masă, scaune), obiecte decorative din cositor, alamă, alpaca și portrete ale unor personalități din epoca: printre care cel al maicii Meletina, stareță mănăstirii Dintr-un Lemn și tipograful Ion Popovici, care au avut legături cu viață și opera scriitorului.
În a două încăpere a expoziției este prezentat un interior în care se află mobilier pictat, specific zonei transilvănene, evidențiind legătură pe care Anton Pann a avut-o cu acest colț de țară.
În ultima încăpere a muzeului sunt prezentate lucrări muzicale, culegeri de folclor, poezii și povestiri ale lui Anton Pann. (Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Fabule și istorioare, București, 1841, Povestea Vorbei, București, 1847, Nastratin Hogea, București, 1853 etc.), scoțând în valoare activitatea să tipografică și literară.
...