A visa sau a nu visa cu ochii deschisi

[Suzanita_liliana]

A visa sau a nu visa cu ochii deschisi
Ti se intampla sa ramai cu privirile uitate pe un perete sau pe fereastra, cu gandurile departe, eventual cu un zambet visator pe fata, al carui motiv numai tu il stii? Ei bine, probabil chiar asta faceai: visai. Cu ochii deschisi.
Visele cu ochii deschisi sunt stari cerebrale elementare, in care mintea intra automat, din diverse motive. Toata lumea viseaza, mai mult sau mai putin constient. Frecventa reveriilor variaza, in general, in functie de varsta: tinerii viseaza cel mai mult cu ochii deschisi, iar, pe masura ce inainteaza in varsta, sunt din ce in ce mai putin inclinati spre reverii.
Visarea este adesea asociata cu lenea sau neseriozitatea. Traim in era productivitatii, sub un stres continuu de a face mereu ceva constructiv, de a nu pierde timpul. Dar pierdem, oare, cu adevarat timpul cand visam cu ochii deschisi?
De ce visam?
Pot fi mai multe motive pentru care mintea intra in aceasta stare. Si mai multe momente. Se poate sa lucrezi la ceva si, brusc, sa te trezesti visand la cu totul altceva, mai ales daca este vorba despre o sarcina care nu iti solicita deplina atentie. Persoanele deosebit de active cerebral intra automat in starea de reverie daca mintea nu le este complet absorbita de ceea ce fac.
Alt moment in care incepi sa visezi ar putea fi unul in care te plictisesti. Creierului nu prea ii place sa lancezeasca... asa ca reveriile il scutesc de "suferinta" si evoca amintiri placute sau creeaza imagini si idei noi, mai mult sau mai putin realiste sau realizabile. La urma urmei, cui ii pasa ce visezi, daca iti face bine, iti destinde mintea si te ajuta sa nu te plictisesti? Reveriile au, adesea, aceeasi functie ca un joc. Nu conteaza daca este unul de strategie foarte elaborat sau doar un joculet simplu si distractiv. Daca are efect...
De multe ori, visam la oamenii care ne sunt dragi, mai ales daca nu ne sunt alaturi. Visele de acest gen mentin vie dragostea si legatura dintre doua persoane. Este valabil mai ales in cazul perechilor, atunci cand nu sunt impreuna. Visezi la celalalt, iti imaginezi cum ar fi daca i-ai vorbi, daca ar fi langa tine, daca i-ai povesti bucuriile, supararile, victoriile sau infrangerile tale... Este valabil si pentru orice alta persoana apropiata, de la familie la prieteni.
Reveriile apar si atunci cand nu vrei sa accepti o situatie - neplacuta - si iti doresti o alta, imaginandu-ti-o detaliu cu detaliu. Este un fel de evadare din realitate, intr-o lume in care totul se desfasoara altfel, in care esti mai fericit si mai ferit de probleme. E o situatie problematica, atunci cand exagerezi si nu mai faci diferenta intre realitate si iluzie.
Sa visam... sa nu visam...
Cum am spus si mai devreme, reveriile sunt, in general, vazute ca un semn de neseriozitate sau de lene. Nu este insa chiar asa. Oricat de mult am vrea, nu putem fi activi si productivi la maximum, tot timpul, cu aceeasi intensitate si implicare. Si atunci intervin reveriile.
Cand visezi cu ochii deschisi, mintea se relaxeaza. Reveriile sunt, de cele mai multe ori, vise placute. Nu vorbesc despre utilitatea propriu-zisa a ceea ce visezi, ci despre cea a procesului de a visa in sine. In mod special daca esti foarte stresata, daca ai o problema dificila, careia nu ii gasesti solutia, o deconectare de cateva minute in care te cufunzi in ganduri placute poate ajuta enorm. Dupa aceea s-ar putea sa vezi lucrurile altfel.
S-a constatat ca reveriile reduc tensiunea arteriala si au impact benefic asupra trupului, prin diminuarea nivelului de stres. Iti canalizeaza gandurile spre lucruri care iti fac placere si te linistesc. Este o forma de hipnoza, foarte utila atunci cand esti prea agitata.
Cei care viseaza sunt mai creativi. Visele nu au limite impuse de realitate. Poti visa orice, oricat de copilaresc sau de nerealist ar putea parea. Nu stii niciodata de unde vine inspiratia! Visele dezvolta imaginatia, iar asocierile pe care le face subconstientul in cadrul reveriilor sunt, uneori, dintre cele mai neasteptate... si s-ar putea sa gasesti solutii nebanuite la probleme importante!
Cand visezi cu ochii deschisi, se poate intampla sa retraiesti, asa cum se mai petrece si in visele nocturne, intamplari reale, eventual unele situatii care nu au mers bine. Daca te-ai certat cu cineva, de exemplu, rememorand intamplarea, iti poti imagina cum ar fi reactionat celalalt daca ai fi ales alte cuvinte sau alta reactie, cum ar fi decurs lucrurile, evident mai bine decat au facut-o in realitate. Iar data viitoare, intr-o situatie asemanatoare sau in cazul aceleiasi persoane, cu siguranta, te vei descurca mai bine! Procedeul este foarte util pentru a tine in frau reactiile necontrolate, de tip reflex neconditionat, atunci cand ceva sau cineva te deranjeaza.
In aceeasi ordine de idei, visele te ajuta sa inveti din succese si din esecuri. Iti imaginezi cum ai schimba un detaliu in ceea ce ai facut sau ai spus, si ce impact ar fi putut avea. Folosita asa cum trebuie, reveria este un instrument util al maturizarii.
Singuraticii se numara printre persoanele care viseaza cel mai mult. Se retrag in lumea lor, unde fie isi vad de treburile lor, fie nu sunt la fel de singuri... sau cine stie ce viseaza fiecare? Insa extrema nu este deloc indicata. Cei mai singuratici tind sa se izoleze si mai mult daca viseaza in exces, pierzand contactul cu lumea reala.
O bila neagra pentru reveriile referitoare la alti oameni este ca iti poate crea imagini eronate. Visele trebuie sa ajute, sa sublinieze judecata, nu s-o intunece. Este valabil mai ales in cazul persoanelor pe care nu le cunoastem prea bine sau a celor fata de care nutrim sentimente puternice, pozitive sau negative. Reveriile pot atribui insusiri, caracteristici si intentii pe care, de fapt, celalalt nu le are si te fac sa ignori sau sa refuzi realitatea.
Desi creativa, visarea nu apare mereu in cel mai bun moment. Iar daca imprejurarea in care se declanseaza procesul este una nepotrivita, consecintele pot fi mai putin placute. Nu prea este indicat sa incepi sa visezi in timp ce seful iti explica ceva, chiar daca tie nu ti se pare interesant ce spune, cand faci de mancare si risti sa arzi ceva sau - foarte grav - atunci cand te gasesti la volan. Reveriile, ca si alte procese cerebrale, trebuie educate. Important este sa constientizezi trecerea in aceasta stare si sa o canalizezi in functie de circumstante. Impactul pozitiv sau negativ pe care il are reveria tine, adesea, de context. Si nu uita ca este necesar sa existe o masura in toate.
Ca remediu anti-stres, anti-plictiseala si pentru buna dispozitie, reveriile sunt excelente, mai ales daca nu ai neaparat mult timp la dispozitie sa faci ceva "mai interesant". Ajuta si in cazul fobiilor, ca un prim pas, pentru relaxare. Atentie insa: daca visarea iti subliniaza starile negative, precum nesiguranta de sine, gelozia, ura, atunci ar fi bine sa incepi sa te gandesti la lucruri mai placute...
Experimenteaza. Petrece-ti 15 minute gandindu-te la ceva placut, orice ar fi acel ceva. Vei observa, dupa aceea, cum ai mai mult chef de munca si de alte activitati decat inainte, mai ales daca starea initiala nu era tocmai placuta (stres, suparare, nerabdare, plictiseala).
Specialistii au constatat o legatura intre partea creierului responsabila cu reveria si sanatatea mintala. De exemplu, conform sunnewsonline.com, cei care au boala Alzheimer nu pot visa cu ochii deschisi. Prin urmare, e semn bun daca te mai trezesti uneori visand: capacitatile tale cerebrale sunt intacte.
Prin urmare... viseaza, din cand in cand. Daca stii sa-ti tii sub control cat si cand te lasi cuprinsa de amintiri sau de idei, indiferent daca visezi la salvarea lumii, la perechea ideala, la solutia-minune a unei probleme sau la elfii lui Tolkien (si succesul pe care l-a avut lumea lui fantastica ar trebui sa dea de gandit neincrezatorilor), da frau liber imaginatiei... Marile idei pot aparea si visand.

[Lenuş Lungu]

Mintea ingropata in atipire nu pare a fi un instrument optim al gandirii , dar fiintele umane pot , de fapt, sa rezolve in somn unele probleme. Mai mult decat atat , unul din motivele pentru care visam este acela de a gasi solutii unor dilemelor care ne framanta in timpul zilei.Visele , cu o turnura foarte vizuala si adeseori ilogice la prima vedere , reprezinta un tip de gandire creativa ( de tipul "out-of-the-box" ) , apta de a da raspunsuri originale , afirma Deirdre Barrett , psiholog la Universitatea Harvard.Potrivit teoriei lui Barret despre vise , visarea este de fapt gandire , desi o gandire usor diferita de cea pe care o practicam cu ochii deschisi. Cu toate ca visurile s-ar fi putut naste intial dintr-o alta cauza , ele au fost transformate de-a lungul timpului , ajungand sa aiba doua functii : de a ajuta creierul sa se refaca si de a rezolva probleme.
Visurile si evolutia omului
Orice teorie despre comportamentul uman si , in particular, despre explicarea visurilor , trebuie sa tina seama de evolutia omului. Conform spuselor lui Barret , multe teorii anterioare despre vise nu tin cont de evolutie sau chiar o contrazic.
De exemplu , Sigmund Freud a pornit de la premiza ca visurile au rolul de a ne indeplini dorintele. O astfel de satisfactie , gasita in lumea imaginarului , ar putea contribui, totusi, foarte putin la adaptarea instinctelor noastre la lumea fizica , un punct cheie al evolutiei , afirma Barret.
Altii cercetatori au considerat visurile drept un efecte secundare ale ciclului somnului. Visurile au loc , de obicei, in timpul somnului REM ( REM= Rapid Eye Movement= Miscare rapida a ochilor). Acest stadiu al somnului se presupune a servi in special la doua functii : odihnirea unei parti a creierului si refacerea substantelor chimice din creier , precum neurotransmitatorii (mediatorii chimici).
Conform acestei interpretari , visurile exista pentru ca somnul REM exista , spune Barret. Psihologul Steven Pinker a asemuit intr-o ocazie visurile cu un "screen saver" de calculator , statutand ca "nu conteaza care este continutul lor , atat timp cat o parte din creier este activa". O afirmatie contestata de Barret :"In opinia mea , evolutia nu a fost atat de inutila , intrucat toate lucrurile au evoluat pentru a indeplini un scop si , in general , au continuat sa existe nu numai pentru acel scop , ci si pentru altele , la fel de utile."
Psihologul din Harvard a subliniat ca somnul REM a aparut cu multa vreme in urma , deoarece mamiferele au evoluat acum circa 220 de milioane de ani. "Cu cat ceva are o existenta mai lunga in cursul unei istorii evolutioniste , cu atat mai mult este probabil sa i se adauge si alte functii."
Rezolvarea problemelor in visuri
Barret a studiat rezolvarea problemelor prin visuri de peste 10 ani , timp in care s-a documentat si a cules exemple in sprijinul teoriei ei.Intr-un experiment, Barret le-a cerut unor studenti sa isi aleaga o tema de scoala pe care sa incerce sa o rezolve in vis. Tema aleasa nu trebuia sa fie neaparat o problema foarte complicata , ci una curenta . Studentii s-au concentrat asupra problemelor alese in fiecare seara inainte de a marge la culcare. Dupa o saptamana , in jur de jumatate dintre studenti au visat problema si circa un sfert dintre ei au avut un vis continand si rezolvarea. In concluzie, daca este vorba despre dileme cat de cat simple , ele pot fi deslusite de oameni in timpul visarii.De asemeni, Barret a parcurs indelung literatura stiintifica si istorica , si a descoperit multe exemple despre de rezolvarea a aproape fiecarui tip de problema , de la cele matematice la cele artistice , unele dintre acestea necesitand, de obicei, o vizualizare in minte ori imaginar. Alta categorie de probleme rezolvate in visuri sunt cele in care intelepciunea conventionala conduce catre abordari gresite.
In fine , Barret a declarat :"Cred ca visurile si somnul REM s-au dezvoltat probabil pentru a ne fi cu adevarat de folos , la fel ca alte lucruri utilizate de gandirea noastra. " Visul "este doar o gandire suplimentara , foarte vizuala si libera in asociatii , iar noi am evoluat pentru a o folosi tocmai in astfel de tipuri de probleme."

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]