Cu încordarea gîndului smuls
din ochiul inimii, aş vrea s-aud
strigătul Spaniei din albumele de capricii
egal cu timpanul de la Moissac sau cu acela de la Autun
şi să pot intra brusc în umbra din pînzele lui Chagall
niciodată gratuit,
ci din străfundul fricii, la fel ca Young
deşi în felul său atingerea extremei e doar o chestiune de fond
fără îndoială în Octombrie îmi vine
să întorc spatele somnului pînă la nuanţele de gri nomad,
o ceaţă palidă ca o pelerină se ridică
uşoară, în vînt de augurium
celui chemat să le pătrundă tainele
şi unde eu devine altul prin indiferenţa faţă de iluzie,
totul desfăşurîndu-se ca un ceremonial
în tăcere şi cu foarte mult soare curgînd
pe pietre, singurele martore ale dragostei mele
şi aşa pironită ca liliecii pe uşi de oţel
limba n-are de gînd să mă înţeleagă,
nu e mulţumită de mine
şi totuşi cînt cu această a treia voce, dincolo de orice
forme trecătoare, care apar şi mor în vid
neîncetat....
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 7
Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 4
Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 8
Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Vizualizări: 9
-->
Comentarii
Îţi mulţumesc, George, pentru lectura imprevizibilului printre sfărîmăturile trupului şi oaselor mele plîngînd. Cordiale aprecieri!
Mereu am trăit, dle Gordan, cu impresia că poezia trebuie să impresioneze cititorul ca şi cum cuvintele ei ar fi propriile lui gînduri sau aproape o amintire din viaţa lui. Într-o lume încheiată nici o întoarcere nu este cu putinţă. Timpul şi spaţiul au un caracter monadic. Cîtă vreme eşti înlăuntrul ei, nu poţi ieşi, iar ieşind, rămîi exterior pentru totdeauna. De aici şi dualitatea, contradictoriul actului de a scrie. Poezia nu înseamnă a te lăsa pradă emoţiei , ci a scapă de emoţie ; ea nu este expresia personalităţii, ci o evadare din personalitate. Dar, desigur, numai cei care au personalitate şi emoţii ştiu ce înseamnă să scapi de aceste lucruri.
Cu distinsă şi profundă prietenie!
Da, Floryana, într-un anume fel s-ar putea spune ca mă recreez din gînduri care respiră şi cuvinte care ard. Într-un joc de noroc al fiecăruia, poezia ne poate sugera ce e dincolo de uşă. Ne dă cumva iluzia nemuririi, credinţa că dincolo de uşă, deşi noi nu vom mai păşi, versurile noastre vor duce mai departe mîhnirile, trăirile, amintirile noastre. De aceea am spus: “Mă întorc la scris ca la o religie în care nu mor toţi”.Te îmbrăţişez!
Mă onorează aprecierile dvs, dle Sprîncenatu! Calde mulţumiri!
O iubire tainică - doar pietrele martore - (ne)îmârtășită(?!) trecută la vocea a... treia. Vidul dintre stele este doar iluzia noastră. Ipoteze, sau certitudini?, recente, spun că din acest vid (numit materie neagră) se naște materia cunoscută ...Forme trecătoare?
Poem frumos, ce poartă marca autoarei.(limbaj elevat și o impresionantă cultură...)
Frumos poem , felicitări !