Eu… pot scrie primăvara decât în suflet!Raze de soare sărutându-mi dorul din genele mele,să pot privi frânturi de speranţă.Paşii se sting pe un drum neîncetat,e totuşi lumina şi totuşi mai cred…
E gândul de codru,mister de senin,moment neatins ,e vântul rătăcit depărtării ascunzând destine în nori.
Amintirile uitate înseamnă dorinţe,cântece goale,chipuri fără parfum,şi nu e nici noapte… E dansul gândurilor mele.
O şoaptă străpunsă într-un zâmbet de trandafir.
Comentarii
Frumos....
Am gresit de-atatea ori pana-acumca stiu deja ca astazi, aproape sigur,
gresesc din nou in ce te priveste,
dar inca o data-in plus
cu ce sa imi mai schimbe viata -
acceptand aceasta stranie intalnire
mai fac o nebunie!
Sunt trista-ntre oamenii
ce trec pe langa mine
dar dorul de-a te revedea-i
mai tare decat plansul;
Acest soare mi-aprinde pe chip
un semn de speranta,
stau asteptand, cand deodata,
te zaresc in departare!
Iubire vino repede, nu mai rezist,
daca tu nu ajungi n-o sa mai exist,
n-o sa mai exist, n-o sa mai exist...
S-a schimbat si vremea, sta sa ploua,
dar raman si-astept -
nu conteaza ce poate lumea sa creada,
nu vreau sa plec.
Ma uit in mine si ma tot intreb
dar nu aud nimic drept raspuns;
sunt doar o urma de speranta
pierduta printre oameni.
Iubire e deja tarziu si nu mai rezist -
daca tu nu ajungi n-o sa mai exist
n-o sa mai exist, n-o sa mai exist...
Lumini, masini, vitrine, strazi,
toate se amesteca in minte,
umbra mea a obosit sa ma urmeze -
ziua moare incetul cu incetul.
Nu-mi mai ramane decat sa ma intorc acasa,
la trista mea viata,
aceasta viata pe care am vrut sa ti-o darui tie
dar ai sfaramat-o intre degete.
Iubire ma iarta ca nu mai rezist,
de-acum incolo n-o sa mai exist,
n-o sa mai exist, n-o sa mai exïst...
http://youtu.be/-guOigE4hDY