Totul rămâne doar o scurtă amintire…S-a şters şi cea mai tainică iubire…Până şi momentu-n care se născuse dragostea. Cât de frumos lucea pe cer luna noastră…Când amândoi de mână ne ţineam şi la stele noi priveam…Dar totul s-a dus… Îmi doresc să scriu timpul pe muguri de rouă…să scriu cerul sau raze de soare pe suflete triste Să povestesc cuvintelor gândului meu sărutul unor picături de ploaie,destine răpite,priviri fără grai….Să scriu visuri pe gene de gânduri,la marginea lumii sunt amorţită-n mister eu…Încerc să înţeleg sentimentele,speranţele pe buzele dorului,amintiri sfărâmate în tăcerea paşilor…Să scriu cu parfum de trandafir pe şoapte de vânt.Culorile primăverii a simţit vocea ta.Se sting pagini din mine că voi scrie un tablou de plimbări,anotimpuri,calde trăiri,prizoniere iluzii în nuanţele stelelor…Eu… pot scrie primăvara decât în suflet!Raze de soare sărutându-mi dorul din genele mele,să pot privi frânturi de speranţă.Paşii se sting pe un drum neîncetat,e totuşi lumina şi totuşi mai cred…
E gândul de codru,mister de senin,moment neatins ,e vântul rătăcit depărtării ascunzând destine în nori.
Amintirile uitate înseamnă dorinţe,cântece goale,chipuri fără parfum,şi nu e nici noapte… E dansul gândurilor mele.
O şoaptă străpunsă într-un zâmbet de trandafir.
-->
Comentarii
Frumos....
Am gresit de-atatea ori pana-acumca stiu deja ca astazi, aproape sigur,
gresesc din nou in ce te priveste,
dar inca o data-in plus
cu ce sa imi mai schimbe viata -
acceptand aceasta stranie intalnire
mai fac o nebunie!
Sunt trista-ntre oamenii
ce trec pe langa mine
dar dorul de-a te revedea-i
mai tare decat plansul;
Acest soare mi-aprinde pe chip
un semn de speranta,
stau asteptand, cand deodata,
te zaresc in departare!
Iubire vino repede, nu mai rezist,
daca tu nu ajungi n-o sa mai exist,
n-o sa mai exist, n-o sa mai exist...
S-a schimbat si vremea, sta sa ploua,
dar raman si-astept -
nu conteaza ce poate lumea sa creada,
nu vreau sa plec.
Ma uit in mine si ma tot intreb
dar nu aud nimic drept raspuns;
sunt doar o urma de speranta
pierduta printre oameni.
Iubire e deja tarziu si nu mai rezist -
daca tu nu ajungi n-o sa mai exist
n-o sa mai exist, n-o sa mai exist...
Lumini, masini, vitrine, strazi,
toate se amesteca in minte,
umbra mea a obosit sa ma urmeze -
ziua moare incetul cu incetul.
Nu-mi mai ramane decat sa ma intorc acasa,
la trista mea viata,
aceasta viata pe care am vrut sa ti-o darui tie
dar ai sfaramat-o intre degete.
Iubire ma iarta ca nu mai rezist,
de-acum incolo n-o sa mai exist,
n-o sa mai exist, n-o sa mai exïst...
http://youtu.be/-guOigE4hDY