Iată şi sărbătorile de iarnă.
Toată lumea se strofocă să facă şi să dreagă. Trăiască CAR-ul pensionarilor. Că vor plăti din greu, nu mai contează.
Zăpadă, ioc. Crăciun, revelion, Bobotează pe uscat. Măcar i-a scutit Domnul pe amărâţi de prea mult frig, dar nu chiar de tot, că nu se poate.
Zăpada a venit până la urmă. Numai de-ar fi doar atât. Cine ştie? E greu când nu ştii, dai nici să ştii prea multe nu e o treabă, doare mintea. Copiii merg la şcoală şi se îmbolnăvesc unii de la alţii. Virozele îşi fac de cap. Medicii spun că ăştia sunt balauri nu viruşi. Părinţii sunt terminaţi. Au de ales dacă să meargă la muncă sau să-şi îngrijească de adrasle.
La Beni e aglomeraţie.
- Zău, zice careva, dacă nu mă duc la muncă, mă dă afară.
- Dar o ai pe soacră-ta.
- Soacră-mea avea grijă de ăl mic, dar acum e beteagă, şi-a frânt o gleznă.
- Păi, vedeţi? îşi dă Colea drumul la gură.
- Ce să vedem?
- Pe vremuri era mai bine, toată lumea avea de muncă, indiferent cât de prost era.
- Da de unde ştii tu, mă, că erai un puţoi de câţiva ani atunci.
- Păi ştiu de la taică-meu. Era impiegat aici în gară...
- Ştim. L-au dat afară din cauza beţiei.
- Ba nu. L-au mutat la triaj la mineră, unde nu prea era treabă...
- Şi de-acolo afară.
- Ba nu. L-au pensionat când s-au închis minele.
- Nu-i prea mare diferenţa.
Supărat că nu-şi poate apăra tatăl şi, mai ales, că nu-i ascultă nimeni durerile, Colea işi pune căciula pe cap şi se ridică.
- Bine că sunteţi voi deştepţi. Vă salut!
Şi iese.
Are o oră de mers pe jos şi prin frig până acasă pe deal. Din banii câştigaţi în acea zi îşi ia de la butic o pâine şi un borcan cu fasole. Îi e de ajuns. În dreptul crâşmei se opreşte Ar lua o vodcă, aşa de încălzire, nu ca taică-su, care era mai tot timpul beat şi făcea ordine cu toată lumea.
Împinge uşa crâşmei şi se opreşte în prag. Localul e plin de tigani. Se întorc de la o nuntă şi trebuie să schimbe trenul aici. Au intrat să se încălzescă. Până una alta, cântă:
„Pănă când viaţă amară?
Până când?
...”
Colea se retrage descumpănit şi mormăind:
- Da, până când?
Un TIR grăbit e cât pe ce să-i de-a răspunsul.
*
Comentarii