azur sidefat
amintiri, hoarde barbare,
ce dați năvală peste mine,
lăsați-mă-n metaforice-adâncuri,
peste iluzii ucise
de frunzele toamnei,
lăsați-mă pe șold de viori,
printre lebede line
și flori crinoline
să-i schimb iubitei culoarea părului
și-a ochilor,
să-i modelez umerii și genunchii
chemând pe Da Vinci
cu penelul.
(unde este, iubito, inelul?)
n-a fost euridice sau nălucă
când i-am sărutat genunchii
mirosind a dor de ducă,
era ea, făptura caldă,
ruptă din pânză flamandă,
peste ape de Bosfor,
peste timpul călător
și în muzici de oboi,
fericiți o clipă-n doi,
azur sidefat de corali, de gheață,
rătăciți prin ploaie și ceață.
fulger s-a făcut distanța-ntre noi,
timpul ne-a despărțit câte unul din doi.
22 septembrie 2012
-->
Comentarii