Beţia nopţii, e de ne-nţeles
Altfel, de ce s-ar mai numi beţie
Sufletul tău, paşilor mei eres
Fior sau exaltare, nebunie.
Lupii aleargă nopţile-n pădure
Şi urlă alb, lugubru-n pieptul meu
Tăcerea ta, pe sufletu-mi secure
Înger căzut în patimă mereu.
Nu mă lăsa, păstrează-mă de-a pururi
În vis, în suflet, lacrimă pe pernă
Sărută-mă cu fulgii din ninsoare
Ce cade alb şi pur de-acum eternă.
Comentarii
Cu toată admiraţia pentru această beţie a nopţii...Felicitări!
Nu mă lăsa, păstrează-mă de-a pururi
În vis, în suflet, lacrimă pe pernă.
Sărută-mă cu fulgii din ninsoare
Ce cade alb şi pur de-acum eternă.