Călătorii geodezice, Suedia – 1997, Conferința ICA (XI)
A XVIII-a Conferință Cartografică Internațională
Moto: „Ai carte, ai parte, ai hartă, ai soartă!” Nițu Constantin
Din doi în doi ani are loc conferința cartografică internațională (International Cartographic Conference), patronată de Asociația Internațională de Cartografie (International Cartographyc Association, ICA). Precedenta conferință avusese loc la Barcelona în 1995, Spania, la care participasem, iar următoarea urma să aibă loc în Ottawa, Canada, în 1999.
Ar fi păcat să nu arătăm cine era atunci în conducerea Asociației Internaționale de Cartografie (ICA). Președinte era profesorul scoțian Michael Wood (UK), secretar general Jean-Philippe Grélot (Franța), iar vicepreședinți erau Regina Alaujo de Almeida/Vasconcellos (Brazilia), Tositomo Kanakubo (Japonia), Milan, Konecny (Cehia, fost coleg cu mine la un curs la Universitatea din Hamburg), Jaume Miranda i Canals (Spania, director al Institutului Cartografic din Barcelona, cel care mă primise în 1995 la Universitatea din Barcelona), Judy Olson (SUA), Bengt Rystedt (Suedia, cel care mă primise în 1997 la Universitatea din Stockholm) și José G. Solis (Filipine).
Cu colegul scoțian Michael Wood (în fustanelă și cravată în verde) la recepție
Așadar, cea de a XVIII-a conferință s-a desfășurat în perioada 23–27 iunie 1997 și eu am rămas să particip după vizita ca profesor universitar invitat. Eram atunci președintele Asociației Române de Cartografie, membră a ICA. Mi-am adus cu plăcere aminte de recepția de la Barcelona, dată de cartografii suedezi, când mi-au propus și invitarea mea ca profesor vizitator. Am fost invitați 7 profesori străini de cartografie de către primăria capitalei, Stockholm.
Coperta documentelor conferinței
Sigla conferinței
Cartografii din toată lumea au prezentat comunicări interesante, unele fiind adevărate trasatoare de drumuri. Au fost publicate în patru volume, fiecare cu două părți, cu un total de 2300 de pagini (editare și tipărire: Gavle Offset AB, Sweden 1997 ISBN-91-630-5536-8). Printre comunicări a fost și a mea, intitulată „Culegerea datelor cartografice prin digitizare”.
Fragment din lista comunicărilor conferinței
Și pentru cei iubitori de literatură științifică sau de istoria cartografiei, puteți citi AICI detalii asupra comunicărilor conferinței. Aveți pe pagina web indicate adresele de unde puteți descărca volumele cu comunicări în format pdf și apoi să le consultați. Cele mai multe sunt valabile și azi.
Sesiuni și cartografi de prestigiu
Moto: „Măsura inteligenţei este capacitatea de a schimba.” Albert Einstein
Cartografii suedezi au constituit Societatea Cartografică Suedeză (Kartografiska Sällskapet, fondată în 1908 la inițiativa lui Karl DP Rosén, probabil una din cele mai vechi societăți cartografice din lume), cu sediul la Gävle, președinte fiind atunci Lars Ottoson, profesor de excepție și autor de manuale, atlase, cărți, compendii, enciclopedii geografice etc. El a fost și președintele comitetului de organizare a conferinței. Pentru meritele sale avea să primească o diplomă de onoare și medalia de aur a ICA la conferința din 1999 de la Ottawa, Canada.
În urma solicitării de comunicări făcută de către comitetul de organizare, cartografii din toate țările au trimis peste 500 de titluri și rezumate, apoi conținutul extins al comunicărilor, din care un comitet științific a decis ca 144 să fie prezentate oral în 24 de sesiuni, existând în plus și 8 sesiuni de postere, fiecare cu câte 25 de prezentări.
Printre membrii comitetului de organizare remarcați au fost Wolter Amberg, Vila Ehrensvard, Curt Freden, Margareta Ihse, Uqui Meng, VIf Sandgren, Mats Soderberg și Anders Ostman. La verificarea conținutului articolelor trimise au participat Alan McEachren, Andrew Tatham și Bengt Rystedt, cel care mă primise cordial la Universitatea din Stockholm.
Cu colegii din comitetul de organizare la recepția din muzeul navei Vasa
Comitetul de organizare ne-a mulțumit tuturor autorilor. Comunicările au trecut în revistă stadiul de atunci al cartografiei, au dat posibilitatea intuirii progreselor în cartografia mileniului III. Și dintre cartografii de marcă de atunci și de acum la nivel mondial, care au condus sesiunile conferinței, sunt Fraser Taylor, Joel Morrison, James Carter, Robert Weibel, Judy M.Olson, Regina Vasconcellos, Christopher Board, Timothy Trainer, Anders Ostman, Kennert Torlegard, Michael P. Peterson, Marc Bernard, Ferjan Ormeling (am scris de el și despre toponimie, click AICI), Tosimoto Kanakubo, Jaume Miranda i Canals, Andrew Tatham, Jarmo Ratia, Michel Maignan, Ron Furness, Ernst Spiess, Dietmar Grunreich, Mats Soderberg, Jean-Philippe Grelot, Frangois Salge, Vladimir S. Tikunov, Sjef van der Steen, Alan McEachren. Dacă doriți să citiți despre ei folosiți un metacăutător, de exemplu Google, precum Eba sau Vanghelie, dar ăia fără căutări științifice!
Și ca să vedeți cu ce se ocupau și se ocupă cartografii, să enumerăm doar denumirile sesiunilor conferinței (unele chiar cu numele grupelor permanente de lucru):
1. Atlase naționale și regionale (National and Regional Atlases I);
2. Calitate și standarde în cartografie (Quality and Standards in Cartography);
3. SIG și cartografierea digitală (GIS and Digital Mapping I);
4. Generalizarea hărților și a bazelor de date (Generalisation of Maps and Databases I);
5. Cartografia pentru mediul înconjurător (Cartography for the Environment I);
6A. Cartografia și copiii (Cartography and Children);
6B. Istoria cartografiei (History of Cartography);
7. Atlase naționale și regionale (National and Regional Atlases II);
8. SIG și cartografierea digitală (GIS and Digital Mapping II);
9. Cartografia planetelor (Planetary Cartography);
10. Tehnici de vizualizare (Visualisation Techniques);
11. Hărți și procese dinamice (Maps for Dynamic Processes I);
12. Educație și instruire în cartografie (Education and Training in Cartography);
13. Teoria cartografică (Cartographic Theory I);
14. Hărți și procese dinamice (Maps for Dynamic Processes II);
15. Hărți pentru persoane cu dizabilități (Maps for Handicapped People);
16. Programe naționale de cartografiere (National Mapping Programmes);
17. Cartografiere pentru mediul înconjurător (Cartography for the Environment II);
18A. Cartografie pentru platoul continental (Cartography for the Continental Shelf);
18B. Cartografierea zonelor montane (Mapping of Mountainous Areas);
19. Generalizarea hărților și bazelor de date (Generalisation of Maps and Databases II);
20A. Cartografierea în scopuri militare (Military Mapping);
20B. Informația cartografică în sistemele de navigație (Cartographic Information in Navigation Systems);
21. Hărți în Internet (Maps on the Internet);
22. Cartografierea peste frontierele internaționale (Mapping Crossing International Borders);
23. Producția de hărți (Map Production);
24. Teoria cartografică (Cartographic Theory II).
Cred că v-ați făcut o impresie asupra preocupărilor cartografilor. Noi nu ne oprim decât asupra cuvântului introductiv al președintelui ICA, profesor universitar dr. D. R. F. Taylor (Department of Geography, Carleton University, Ottawa, Canada KIS 5B6), intitulat „Hărțile și cartografierea în era informaticii” (Maps and Mapping in the Information Era), expusă chiar la ceremonia de deschidere. Încercăm să dăm materialul în final în limba engleză și în anexă în postarea următoare (XII) pentru a vă face o idee unde s-a ajuns după 20 de ani de la acest evenimet. La celelalte comunicări aveți acces dacă intrați pe pagina web indicată mai sus în acest text. Trageți o concluzie și după numărul de comunicări pe țări, vedeți câte comunicări provin din Rusia, deoarece am scris într-o altă postare despre numărul impresionant de ruși și rusoaice!
Numărul de comunicări pe țări (a doua comunicare românească a fost a domnului Nichersu de la Institutul Deltei Dunării din Tulcea)!
Expoziția tehnică
Moto: „Vedeţi dumneavoastră, telegraful e un fel de pisică foarte, foarte lungă. O tragi de coadă la New York şi capul ei miaună la Los Angeles. Aţi priceput? Şi radioul funcţionează exact la fel: trimiţi semnale de aici, iar ei le primesc dincolo. Singura diferenţă e că nu există nici o pisică!” Albert Einstein (ce ar fi scris azi despre telefonia mobilă dacă ar fi trăit?)
Ca la fiecare conferință, la Stockholm a fost organizată o expoziție tehnică. Aici au fost prezentate hărți și alte produse analogice și digitale, pe care eu și după mine rusul Berlyant le-am denumit în general geoimagini în comunicările anterioare (Washington D.C., 1992, Viena, 1995 și în teza mea de doctorat, 1992). În geoimagini intră hărțile geografice generale, hărțile tematice, fotogramele terestre și fotogramele aeriene, stereogramele, înregistrările de teledetecție, modelele digitale altimetrice etc.
Într-o secțiune separată au fost prezentate mijloacele tehnice de măsurare în teren sau în laborator, aparatura de exploatare și de realizare a geoimaginilor, calculatoare și programe de realizare și exploatare a geoimaginilor digitale, de creare și gestionare a bazelor de date cartografice etc. Din partea României au fost prezentate baza de date cu toponime, baza de date cu modelul digital altimetric al României, hărți topografice, alte hărți generale, toate realizate de Direcția Topografică Militară. Institutul de Geologie al Academiei Române a expus hărți geologice, de care străinii păreau foarte interesați, Nu descriem prea mult această expoziție; postăm doar câteva imagini care spun mai mult decât cuvintele.
Receptoare GPS și tehnologii ale firmei Astech
Strămoșul laptopului actual (click) se folosea și în cartografie
Un ploter raster
Discutând cu Margareta Ihse despre hărțile geologice ale României
Cu colonelul dr. Scott A. Loomer discutând despre proiectul MicroCAM
Aplicația MicroCAM pentru PC cu sistemul de operare Windows, cu care am lucrat cu studenții mei de la Facultatea de geografie a Universității din București doar după crearea laboratorului cu calculatoare personale performante, a fost scrisă (codificată în limbajul de programare C++) de dr. Scott A. Loomer (colonel, West Point Academy, acum în retragere - la Las Vegas, ca și mine - în București), folosind fiind în instruirea în cartografia asistată de calculator.
Cu ajutorul aplicației MicroCAM, un student, viitor cartograf, poate experimenta peste treizeci de proiecții cartografice și alegând o gamă largă de parametri de cartografiere (scară, legendă, semne convenționale, dimensiuni ale textului și fonturi de text, folosirea unor baze de date cartografice etc.). Studenții l-au asimilat ușor, ceea ce le-a permis acestora înțelegerea principiilor cartografiei computerizate.
Modelat inițial pe programul de cartografiere automată CAM (Computer Automatted Mapping), pentru construcția hărților diferitelor țări (CIA World factbook, click AICI), aplicația MicroCAM păstrează caracteristicile de bază ale aplicației CAM, găzduită de calculatoarele universale (mainframe). Programul CAM și bazele sale de date asociate ale lumii au fost create de Agenția Centrală de Informații (CIA). Atât MicroCAM, cât și CAM sunt proiectate pentru a genera hărți de referință ale oricărei zone a lumii, conform specificațiilor utilizatorilor.
Tot din sectorul geoimaginilor asociației noastre
Cu colegul profesor german Karl Müller care își prezintă proiectele de cercetare
Desene „cartografice” ale copiilor din România
Detaliu (ultimul desen)
La fiecare conferință, începând din 1993, este organizat un concurs internațional de desene cu temă cartografică pentru copii, cu premii, denumit Barbara Petchenik. Intenția este de a promova reprezentarea grafică a lumii așa cum o văd copiii. Barbara Petchenik, cartograf din SUA, fost vicepreședinte al ICA, a militat cu predilecție pentru hărțile micilor școlari. Concursul este împărțit într-o rundă preliminară națională și o rundă principală internațională. Lucrările premiate în fiecare țară sunt trimise de asociația cartografilor din țara respectivă comitetului de organizare a conferinței internaționale.
Alegerea lucrărilor premiate se face de un juriu internațional, luând în considerare și voturile vizitatorilor lucrărilor expuse. Lipsurile în gestionarea informațiilor asociației noastre nu ne permit amintirea celor ale căror lucrări au fost expuse și premiate atunci (două premii doi și un premiu trei). Ar fi interesantă recunoașterea lor acum, pentru a vedea ce au devenit puștoaicele de atunci. Că erau trei fete! Dar nu ne lăsăm!
„Săpători” cum suntem, vă dirijez direct la adresa tuturor picturilor de la această conferință AICI!
Puteți merge și direct la fiecare pictură cu click pe numele în culoarea roșu, galben sau albastru:
- Ioana Raducanu – 6 ani, acum are 26 (Title: Take Care of the World Artist: Ioana Raducanu, Year: 1997, Theme: Peace and Conflict, Environment, Country Romania);
- Loredana Paunescu – 12 ani, acum are 32 (Title: Untitled, Artist; Loredana Pauneseu, Year: 1997, Theme: Environment, Country Romania);
- Florentina Nastase – 12 ani, acum are 32 (Title: Untitled, Artist: Florentina Nastase, Year; 1997, Theme: Culture, Country: Romania),
Pe timpul cât am fost eu președinte s-au câștigat ulterior trei premii: în 2013 Ada Maria Ciontu, România 9–12 ani, primul loc; în 2005 Evelin Demeter, Romania 9–12 ani (premiu special) și Annamária Ferencz, România 9–12 ani (votul publicului). Detalii asupra premiilor găsiți AICI!
Colț al sectorului Canadei din expoziție
Acum e acum. Un colț al sectorului repartizat Canadei din expoziție era destinat următoarei conferințe de peste doi ani, din 1999, la care m-am documentat cu atenție. Responsabilul sectorului canadian m-a privit cu atenție după ce a citit cele scrise pe ecusonul meu (Professor Nițu Constantin, Technical Military Academy, Romania). Atunci m-am uitat și eu pe ecusonul lui și am citit surprins Mathyas Dinescu, Canada. Am făcut imediat prezentările verbale în limba engleză. Era colonel inginer în serviciul geografic militar al Canadei și un străbunic al său, ca în filme, era originar din.... Poplaca, emigrat în SUA la începutul secolului XX. Fiul sibianului s-a stabilit în Canada, s-a căsătorit cu o franțuzoaică emigrată în Quebec și așa a apărut Mathyas, adică Matei al nostru!
Și el va fi sufletul irganizării celei de a XIX-a conferințe cartografice internaționale, la care nu aveam să particip, deoarece la întoarcerea acasă aveam să devin pensionar militar. Aveam să mă mut la Universitatea din București, unde eram deja profesor consultant din 1995, la solicitarea decanului de atunci, profesorul Mihai Ielenicz, a profesorului Mihai Grigore, șef de catedră, și a profesorului Nicolae Popescu.
Deși nu am fost la conferință, negăsind sponsor, colonelul care știa vreo 100-300 de cuvinte românești, mi-a trimis gratuit documentele conferinței, care de astă dată erau pe CD. Mi-a trimis gratuit 5 CD-uri care au fost primite cu drag de studenții mei de la universitate! Acum înțelegeți de ce România a intrat repede în NATO? Noi, cercetătorii și profesorii militari am colaborat cu militarii armatelor țărilor NATO de prin anii 1970 – 1980. Ne iubeam fiecare țara lui, dar înțelegeam cel mai bine ororile unui eventual război. Politicienii fac să se urască națiunile între ele și unii din ciracii lor din mass-media, cam „acoperiți” unii. Îmi vine în minte avalanșa de interpretări ale eventualei vizite a patriarhului Rusiei în România..., plus ofensiva pe paginile web ale grupurilor de socializare împotriva BOR (Bisericii Ortodoxe Române). Mai mult calm, domnilor! Că patriarhul nu vine să ne vândă ceva armament! Per disputationem, non per vim!
Vedere apărută cu ocazia conferinței, spre bucuria colecționarilor
Nu am făcut decât să prezint doar câteva aspecte, adâncirea ideilor venind cu citirea documentelor conferinței de către cei interesați. Puteți să vă reîntoarceți la prima postare despre Suedia. Merită recitită!
Să fiți iubiți!
(reîntoarcere la prima postare despre Suedia)
Constantin NIŢU
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
-->
Comentarii
Vă mulțumesc! Sărutăm dreapta și nu numai!
Respect!