Capitole cuprinse
în cartea vieţii,
înnodate de Voia Domnului,
brăzdate din scoarţă-n scoarţă
de soartă.
Trecutul
stă îngenuncheat şi spăşit
undeva în ungherele sufletului,
plângându-şi de milă,
fiindcă a fost aruncat
la gunoi,
pentru a ne feri privirea.
Doar prezentul
sună
în ecou
prin spaţiu şi timp
până la noi,
privindu-ne în ochi.
Viitorule!
Eşti nevăzut ca o stafie,
ascuns după perdeaua timpului,
ne pândeşti cu coada ochiului,
fremătând de bucurie
că vremea ta,
e veşnic proaspătă,
venind încontinuu.
Mihaela Moşneanu
-->
Comentarii
trecut , prezent, viitor....
"Viitorule!
Eşti nevăzut ca o stafie,
ascuns după perdeaua timpului,
ne pândeşti cu coada ochiului,
fremătând de bucurie
că vremea ta,
e veşnic proaspătă,
venind încontinuu."...superb!