Iubirea este ghemul magnific al fericirii
Cu firul tors din fuiorul divin al luminii.
Splendoarea vieții a fost dăruită de Iisus
Asigurându-ne că nu va fi niciodată apus.
***
În fiecare viață vibrează puritatea blândului Iisus.
Noi suntem raze de lumină ce coboară spre apus.
Nu este ușor de parcurs acest traseu necunoscut
Când destinul se joacă cu însuflețitele păpuși din lut.
***
Când ploaia plânge odată cu mine pe străzile întunecate,
Luminate foarte slab de felinarele învechite, afumate,
Gândul și sufletul rătăcesc, unde? Ce vreau să găsesc?
Nu știu, sunt confuz. Aripa îngerului mă mângâie. Trăiesc.
***
În liniștea apăsătoare din cimitir aștept un semn divin.
Niciun suspin. Unde să te găsesc? La tine vreau să vin.
Cerului milă de mine i s-a făcut și un mesaj a trimis.
Un bob de rouă. Oare această lacrimă nu este de-ajuns?
-->
Comentarii