Cu inima rănită de lama iubirii
A supravieţuit cu rodul închipuirii.
Idila care a fost cândva subiect de bârfă
S-a pierdut ca orice poveste obişnuită.
***
Departe de torentul urii, de trufia egoistului,
S-a retras pentru o vreme în coliba pădurarului.
Apoi rătăcea admirând frumuseţea fazanilor.
În zori asculta neobositul concert al păsărelelor.
***
Gândul şi dragostea călătoreau fără graniţă.
Cu grijă trebuie să îţi regizezi propria viaţă.
Atunci când în suflet există o confuzie,
Sigur răspunsul îl găsim în noi înşine.
***
Veselă ca răsăritul soarelui, curată ca un gând divin
Prin misterul ei am descoperit un sentiment etern.
Am motive să trăiesc şi o voi însoţi ca o umbra.
Extraordinar! Aceasta a fost singura idilă din viaţă.
-->
Comentarii