e un prag între gânduri
făcut din lemn de sânger
cine apucă să-l treacă
îşi calcă pe propriile vise
îmi văd sfârtecate trăirile din trecut
ca pe o copilărie agăţată la geam
în tunetul privirii
simt cum îmi cad pietre peste picioare
şi nu mă lovesc
nopţile au miros de sânge proaspăt
clocotind pe sub hainele decolorate
mă simt gol pe dinăuntru
şi cred că şi tu la fel
vrem să ne umplem pentru totdeauna
unul cu altul
ca două urne
cu cenuşa arsei iubiri de pănă acum
golită într-una singură
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Din propria cenuță renaște pasărea măiastră, o flacără....