Conceptul și privirea lui Ion Predescu despre Cezar BaltagÎți trebuie mult curaj, ca să nu zic și ... altceva să te iei la „trântă” cu profesorul Ion Predescu, să-i analizezi o scriere a sa.În această carte, „Cezar Baltag, conceptul și privirea”, Ion Predescu, profesor doctor, istoric literar, publicist și scriitor, îl „disecă” la nivel de ... „Cupa Campionilor” pe scriitorul și criticul literar Cezar Baltag.Câteva cuvinte acum despre Cezar Baltag: „S-a născut pe 26 iulie 1939, în Mălinești-Hotin – Basarabia și a decedat în 26 mai 1997.Este fiul preotului Porfirie Baltag și al Margaretei Baltag născută Alexandrescu.Este un poet român, eseist și tălmăcitor modern, strălucit militant împotriva stalinismului cultural, împotriva proletcultismului, unul dintre cei mai valoroși reprezentanți ai generației resurecției lirismului, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu …După absolvirea liceului, la Pitești, în 1955, urmează cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1955 - 1960).Lucrează ca redactor la Gazeta literară (1960-1968), ca redactor-șef adjunct la Luceafărul (1968-1974), apoi ca redactor la Viața românească. Debutează în 1960, cu un volum de versuri ale ieșirii din trena stalinismului cultural, Comuna de aur, volum „girat“ în fața proletcultismului epocii de criticul „deschiderilor veluroase“, Paul Georgescu.Apoi, urmează „decada de aur“ a volumelor sale de versuri care cuprinde: Vis planetar (1962), Răsfrângeri (1966), Monada (1968), Odihnă în țipăt (1969), Șah orb (1970), Madona din dud (1973), Unicorn în oglindă (1975), Poeme (1981), Dialog la mal (1985), Euridice și umbra (1988), Chemarea numelui (1995), Ochii tăcerii (1996) etc.Eseistul se remarcă prin Paradoxul semnelor (1996); iar tălmăcitorul din limba franceză, prin traducerea unor vestite lucrări semnate de Mircea Eliade – Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, II, III, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, 1986 și, respectiv, 1988; Dicționar al religiilor (de M. Eliade și Ioan P. Culianu), București, Ed. Humanitas, 1993; etc.”.Autorului acestei scrieri, profesorul Predescu, nu-i scapă nimic, ba, prin trimiterile pe care le face aproape la fiecare pagină, ne dovedește că a studiat mult, că s-a documentat foarte mult până să înceapă a așterne pe coala de hârtie cele necesare „fabricării acestui produs”, a acestei opere.Despre eseistul Cezar Baltag, autorul cărții ne spune că „Orizonturile poeticii, stilisticii, filosofiei, teologiei îi sunt familiare, metamorfozele imago-ului trecând peste magnificarea cogito-ului. Esențialitatea operelor „frisonează” orizontul de așteptare al criticului. Mihai Eminescu, George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Nichita Stănescu se regăsesc pentru lector, în studiile lui Cezar Baltag.Criticul literar Ion Predescu, face o analiză literară criticului Cezar Baltag.După modul cum se face această critică tragi concluzia că în paginile acestei cărți „analiza” curge ca un șuvoi curat, bine ozonat, valorile incontestabile ale celor doi critici, Ion Predescu și Cezar Baltag ieșind în clară evidență.”Eseurile lui Cezar Baltag ar putea fi astfel comparate cu Ab urbe condita de Radu Enescu, Hermenautica lui Adrian Marino, Varia (I,II) de Al. Piru, Sfidarea retoricii de Eugen Simion, Temele lui Nicolae Manolescu, Încercarea în politropia culturii de Gabriel Liiceanu, Fereastra criticului de Valeriu Cristea, Lecturile fragmentare ale lui Ion Pop, Singura critică a lui Mircea Martin, sau Bibliotecile deschise ale li Al. Călinescu”.Definiția metaforei din studiul lui Cezar Baltag despre cartea lui Paul Ricoeur, de asemenea citatele din Paul Evdochinov, același Paul Ricoeur, sau Angelus Silesius ne arată cum „Rațiunea, aproximabila magnificare a cogito-ului va duce spre imaginarul care se întoarce pe fereastră, într-o afirmație clasică.”Cartea este de o mare complexitate, mare valoare, o carte document.Nu degeaba a fost apreciată și premiată de editură și nu numai.Autorul cărții, al acestui deosebit studiu, face o paralelă între ceea ce spunea Cezar Baltag (omul care se raportează în permanență la filosofie) în studiul Tensiunea metaforei (II) raportându-se la Heidegger și Lucian Blaga.Metafora, tensiunea metaforei, „regina scrisului”, a devenit un studiu „biblic” pentru Cezar Baltag, iar profesorul Ion Predescu, „cu lupa minții și științei” analizează cronologic, „în ținută academică”, cu tot amănuntul creația și munca lui Cezar Baltag.Nu ezită „domn’ profesor” Predescu să ne informeze, să ne demonstreze că de „vasta-i critică baltagiană nu a scăpat” nici Titu Maiorescu (Maiorescu sau verticalitatea culturii), nici Camil Petrescu (Autenticitate și substanță la Camil Petrescu), nici Lucian Blaga (Metaforă și destin la Lucian Blaga), nici Nichita Stănescu (Nichita Stănescu sau sensul barocului), nici Mircea Eliade (Paradigma eliediană).Mai suntem informați că „Cezar Baltag scrie studii fundamentale despre datinile populare și regiliozitatea folclorului”.Universul poetic baltagian este iarăși bine „scărmănat” de către criticul Ion Predescu informându-ne că „Studii fundamentale despre poezia modernă au publicat Marcel Raymond, Hugo Friederich, dar și Vladimir Streinu, Matei Călinescu, Sorin Alexandrescu, Eugen Simion, Eugen Negrici, Nicolae Manolescu, Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina”.Capitolele cărții: Comuna de aur, Vis planetar, Răsfrângeri, Odihnă în țipăt, Șah orb, Madona din dud; Unicorn în oglindă; Dialog la mal; Euridice și umbra; Chemarea Numelui, sunt trecute pe sub lupa unor mari specialiști ai domeniului cum ar fi domnul academician Eugen Simion, profesorul și criticul Eugen Negrici, Criticul Nicplae Manolescu, criticul literar Mircea Marin, C. Rădulescu-Motru, profesorul Ion Predescu nefăcând altceva decât să concretizeze spusele celor de mai sus, să participe la scoaterea din conul de umbră a lui Cezar Baltag, să-i șteargă colbul depus, să-i dea strălucirea binemeritată și să-l așeze pe raftul marilor valori ale literaturii române.Bine documentată, cartea se ridică la nivelul de document.Felicitări, maestre!Felicitări domnule profesor Ion Predescu!Succinte păreri despre cartea ”Cezar Baltag, conceptul și privirea” a profesorului și criticului literar Ion Predescu.
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
discuția a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cartea Sfinţilor
sursa: Ziarul Lumina

Nevoia de duhovnici
autor: Costion Nicolescu
 
Unul dintre cele dintâi…
Acum 10 ore
Ioan Muntean a apreciat discuția lui Ioan Muntean Nevoia de duhovnici în Cartea Sfinţilor
Acum 10 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Nevoia de duhovnici din Cartea Sfinţilor
""
Acum 10 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Nevoia de duhovnici din Cartea Sfinţilor
""
Acum 11 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Nevoia de duhovnici din Cartea Sfinţilor
""
Acum 11 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Nevoia de duhovnici din Cartea Sfinţilor
""
Acum 11 ore
Nevoia de duhovnici prin Cronopedia
Sursă: Nevoia de duhovnici – Cartea Sfinţilor – Cronopedia sursa: Ziarul Lumina Nevoia de duhovnici…
Acum 11 ore
Ioan Muntean a postat o discuție în Cartea Sfinţilor
sursa: Ziarul Lumina

Nevoia de duhovnici
autor: Costion Nicolescu
 
Unul dintre cele dintâi…
Acum 11 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Principele Mircea (13 Ianuarie 1913 – 2 Noiembrie 1916) a fost oficial cel de al treilea băiat, şi…
Acum 12 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Biserica de lemn “Sf. Arhangheli” din satul Manastirea, comuna Giulesti, județul Maramureș este un…
Acum 12 ore
Victor Bivolu a postat o discuție
FEȚELE OPUSE ALE ACELUIAȘI PERSONAJCând e singur doarme-n cramăPentru el nefiind dramă,În rest e la…
Acum 13 ore
Ioan Muntean a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean Ioan Muntean - cubul iubirii în Cronopediada grup
""
Acum 19 ore
Mai Mult…
-->