V U L P E A – N F R A C
Marin Voican-Ghioroiu
Iepuraş, un opozant...
Ziarist la „Crângu’ MUT”,
În cenacu mi-e şarmant,
Şi-n cuvânt, neîntrecut.
Ca să-l creadă toţi amicii,
Despre Vulpea din palat,
Îşi scoase ghiara pisicii...
Şi nimic nu mi-a iertat:
- „Vulpea, care s-a rotit
Prin saloanele puterii!...
Aţi văzut cum ne-a minţit,
Şi madam ne-a dat uitării?
Dualistă, cu supleţe...
Mângâia şi îmi punea
Printre roţi, la spiţe beţe,
Ca s-ajungă-n frunte, ea!
Cu o clică de orbeţi!...
Fraţilor, partidu’ a-mpins;
Este sus, cred c-o vedeţi?
...Nasul nu-i mai e de-atins.
Să-i vorbiţi? Vai! Nici atât;
Ea conduce peste tot...
Ne-a băgat la toţi, pe gât,
Laba ei,... până la cot.
Unde-s adversarii?!... Tac,
Şi înghit în sec, săracii!...
Vulpea e-mbrăcată-n frac,
Şi-o să-mpartă cozonacii...
Cu alune, nuci, stafide;
Doar le-aruncă firimituri..
Oare câţi din ei vor prinde
Ca să ronţăie-n danturi?
Vor înghiţi cu sughiţuri,
Şi mânca-vor cu-un oftat...
Vulpea petrece cu şpriţuri;
Patru ani ne-a înşelat.
Păi, atunci când mi-o gonise...
Ştiţi, cacialmaua din senat?
Vulpea gândul le ghicise,
Şi poporu-a consultat.
Iar acum, la vremuri noi,
Vulpea-i plină de ideii...
Şi din ochi zvârle văpăii:
- „Uite-ai dracului lingăi!...
Stau mereu în preajma mea?
Mă admiră, de iubire sunt topiţi...
Gata! Iar le trag o cacialma...
Nu au vână, -s adormiţi”.
La senat a venit şi a plecat;
Ştiţi, de dorul lor e frântă...
Şi le-a spus... aşa, un sfat:
„Ciocul mic, nu vorbă multă!...
Vreun ciolan am mai dosit...
Şi vi-l dau de-l meritaţi;
Orice membru-i răsplătit...
Grijă mare cum votaţi!”
Aşa a criticat-o Iepuraş,
Plecând spre Marele Zăvoi:
- Lupu, şefu’ nostru îi e naş;
S-au împăcat, şi sunt cu noi.
Epilog:
Prieteni, dacă vreţi să ştiţi
Ce mai face Iepuraş,
La palat, lângă Vulpea-l găsiţi...
Cu dragoste-i scrie răvaş.
V
-->
Comentarii
CU STIMĂ ŞI CONSIDERAŢIE