DEALUL ÎN VALURI SE-APRINDE
Dealul în valuri se-aprinde,
Când soarele-i dus la culcare,
Amurgul pe sat se întinde,
Dogoarea se stinge-n răcoare.
Când soarele-i dus la culcare,
Ziua se frânge în noapte,
Dogoarea se stinge-n răcoare,
Se lasă cuvintele-n şoapte.
Ziua se frânge în noapte,
Candele mii pe boltă se-aprind,
Se lasă cuvintele-n şoapte,
Cu-a dorului foc iubita-mi cuprind.
Candele mii pe boltă se-aprind,
Tresăriri prin iarba ce cântă,
Cu-a dorului foc iubita-mi cuprind,
Luna poleind ne-nveşmântă.
Tresăriri prin iarba ce cântă,
Lin vântul în plete-i adie,
Luna poleind ne-nveşmântă,
Splendoarea naturii ne-mbie.
Lin vântul în plete-i adie,
Iubita-mi iubită-mi se lasă,
Splendoarea naturii ne-mbie,
În noaptea-nvelită-n mătasă.
Iubita-mi iubită-mi se lasă,
Privind cu scântei licărinde,
În noaptea-nvelită-n mătasă,
Dealul în valuri se stinge!
-->
Comentarii
Cu drag!
Mariana, mulţumesc pentru apreciere!
Camelia, mulţumesc pentru "Dealul cu dor" şi Pasărea Colibri!
Doamnă Drăgan Elena, vă mulţumesc pentru trecere şi semnul de lectură - imaginea postată - ce ilustrează strofa pe care aţi selectat-o.
Cu prietenie,
Elena
Lenuş, îţi mulţumesc pentru vizită, selecţie, apreciere şi imaginea adăugată.
Cu mult drag,
Elena
Tresăriri prin iarba ce cântă,
Cu-a dorului foc iubita-mi cuprind,
Luna poleind ne-nveşmântă.
Minunat poem...Felicitări!