Cu
ridurile
de pe frunte
adâncite
în buimăceala
primelor clipe de trezie,
se înfăşurase.
* * *
În
aerul
devenit brusc
apăsător şi trist,
a scăpat
o exclamaţie uimită
în spatele cuvintelor.
Singurele
emoţii erau ale lui.
* * *
Trupul
era zguduit
de spaime
când umerii
manifestau
o disperare crescândă
şi gura îi tremura
cu ochii în lacrimi.
* * *
Ajuns
într-un spaţiu larg
cu trupul
scăldat de sudoare,
urmărea impasibil
lumina dimineţii
ce-l penetra slab.
Zâmbea lugubru,
la vederea
dungilor albe şi frânte
sfâşiind cerul.
* * *
Ropotul ploii
accentua expresia
de încordare
de pe chipul
plin de cute
şi obrajii scofâlciţi
în cuvintele
ce sunau încet,
îndepărtat
în mirosul
putred al morţii.
* * *
Într-o
baltă de lumină
zgomotul paşilor
se pierdea în noapte
creau un joc de umbre.
Timp
de o clipă
se simţi încarcerat
în încăperi anonime.
* * *
Urmărind
dâra de lumină
aruncată de soare
în mijlocul
unui vârtej de sentimente
cu faţa chinuită de durere,
cu genunchii aproape la gură,
simţea cum panica
începea
sa îi cuprindă pieptul
coborând spre picioare.
* * *
Cu glasul
care începea
să se frângă
într-un
ungher al minţii,
trupul
i se cutremura
convulsiv.
* * *
Rumegând
gânduri
printre pleoapele
întredeschise,
nu-i rămăsese
decât chipul gol
într-un
strigăt smuls
din măruntaie.
* * *
Cu o expresie distantă în ochi,
sorbea din lumina care se stingea
cu luna spânzurată de noapte,
cutele de pe frunte erau mai adânci
zâmbea afabil...
Comentarii