DIN CENUŞĂ
Din cenuşă fără jar,
Ai aprins în mine focul,
Mi-ai adus iubirea-n dar,
Ori Divinul, ori norocul!
Ai căzut aşa din cer,
Tu steaua singulară,
La început ca un mister,
Într-o zi de primăvară.
Şi ai provocat furtună,
Printre ale mele gânduri,
N-auzeam vântul cum sună,
Când citeam a tale rânduri.
Te aştept mereu să vii,
Încât nu mai am răbdare,
Doamne de ce întârzii,
Într-o cruntă nepăsare?
Al iubirii diamant,
Care-n suflet îl găsesc,
Este tot ce am înalt,
Te iubesc, ţi-l dăruiesc.
Comentarii
Multumesc pentru citire si comentarii...
Minunat!Felicitari!