05. (poezie, cyberpoem, cyberproză, cybereseu)
~ ciclu Matrix – ficţiune coerentă erotică ~
Eros în dimensiuni prăbușite și alte spații deșarte
Dedicaţie: „Trupurilor transpirate ce își scriu propria nemurire, evadând din regula sterilă a convențiilor administrative în penumbra uzinei.”
I: Geografii Clandestine
decor: în cabina de duș dintr-un vestiar administrativ gol, sub jetul de apă caldă
(el, 37 de ani, vameș, blocat într-o căsnicie sterilă de fațadă; ea 34 de ani, contabilă căsătorită, pofte de moment, tensiunea statutului de amantă)
dincolo de ecranele de calcar
miezul nopții coboară prin țevile de cupru
apa fierbinte spală fiece mască administrativă
suntem doi clandestini
lăsați în afara legii
aburul dens ascunde cifre
bilanțuri și contracte
pielea ta umedă strălucește sub neonul palid
purtând miros de clor
săpun ieftin și dorință oarbă
falsul social se dizolvă în șuvoiul cald de apă
anulând definitiv
fiece partaj din trecutul greu
îmi sprijin întreg spatele robust de peretele ud
simțind cum fiorul electric
îți traversează trupul
nu mai există nicio regulă în acest spațiu tehnic
doar urgența carnală
a unei întâlniri întâmplătoare
mânile mele mari îți desfac firele de bumbac
hainele de muncă
devin niște cârpe aruncate pe jos
gresia rece ne prinde gleznele încordate
transpirate
pregătind uniunea completă
sub jetul de înaltă presiune
mă imping în tine direct
adânc
violent
fără calcul
o pătrundere sacadată
ce face cabina să vibreze
strigătul tău ascuțit
lovește tavanul din gips
multiplicat de ecoul monoton al scurgerii de fier
mă strângi în interior cu o cruzime asumată
prinse în aceste coapse
în strânsoare de clește
nu mai căutăm un alibi în fața lumii lor sterile
ci expulzăm fiece minciună
prin porii deschiși
sudoarea dulce
și stropii calzi ni se amestecă pe chip
un inventar final al simțurilor adus la zi în beznă
unduirile tale lascive
sunt elastice
disperate
căutând o adâncime absolută
în carnea mea fierbinte
explodăm împreună sub indicația de avarie a nopții
într-o descătușare de seve
și pulsații oarbe
sigure
fericirea supremă ne lasă secătuiți
de fiece energie
eliberați definitiv
sub zgomotul monoton al apei în zori
©unionmetan, 2026
-->
Comentarii