28. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
doar un sărut în zori (cybersonet CCVII)
tu care plângi cu cerul fără rost
sub stropi ce-ți mușcă pielea ca o vină
te lași în brațe reci fără lumină
dar trupul tău e viu și tainic avanpost
de rugăciuni ce-n piele se înclină
în cămașa udă sânul tău e-un post
ce-n moale lut își caută adăpost
se-agită-n pași de dor o rădăcină
și-atunci te văd o ființă de plăcere
cu ochii închiși și gura ta deschisă
cerând un sărut blând ca o tăcere
se nasc zorii iar inima în mistere
îți curge lin cu picuri de caisă
și-n zori rămâne gura ta o vrere
©Ioan Muntean, 2025
Comentarii