17. (poezie, cybersonet)
ciclul „geometria fulgilor şi alte încercări de lumină”
ger între două respirații (cybersonet CDXXX)
în ceasul fără zori gerul se strânge-n vine
și scoate-n aer aspru margini înghețate
ce tremură sub pasul vremii izolate
pe drumurile mute goale și senine
un abur mic se pierde-n umbre clandestine
și lumea pare prinsă-n ore suspendate
ca și cum timpul rece-n formele lui late
ar vrea să-și țină clipa strîns în mâini divine
iar gerul liniștit păstrează-n el o vrajă
o rugă albă-nchisă-n marginea luminii
ce vrea să nască ziua dintr-o singură grăire
iar zarea rece ține taina strălucirii ca o strajă
când primul fir de soare rupe întrebările stranii
și dă din nou lumii un drum spre dezmorțire
*(rima: abba baab cde cde)*
©Ioan Muntean, 2025

Comentarii