Uraganele înalţă-n noapte
Valuri uriaşe, să le poarte
Spre insule cu doruri zdrobite
În inimi rănite de Afrodite.
Se năpustesc hienele nopţii
Să spargă talazurile sorţii
De ţărmul nebuniei noastre,
Cu ceru’-n zările sinistre.
Împrăştiate în mii de stele,
– Scăldînd curcubeul între ele –,
Le strâng în căuşul palmei
Să-i pun o cunună iubitei.
Ca să-i alung, din ochi, teama,
Cu valuri line-i mângâi inima
Și ancorez speranța, de soartă,
La țărmul fericirii, în poartă.
MdRaesculum 25.05.2010
-->
Comentarii