După amurg

     

 

Amurgul părea o… pânză.

 

În lumina roşiatică, neclară

întinzându-se

de-a lungul orizontului,

aerul încărcat

cu nevăzute mişcări,

devenise înecăcios de la ceaţă.

 

Totul se cutremura în ape liniştite.

 

Raze de foc

străbăteau oblic negura

din furtuna sălbatică

a existenţei aproape nimicite

în fundalul estompat

al peisajului lunar

spintecând gânduri

transformate imperceptibil.

…………………………….

 

Deasupra strălucea… luna.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • eu iti multumesc Maria de treirea-ti, o zi asa cum ti- doresti, Marius

  • Ma vad in postura ta...ametita de frumusetea clipei !

       Felicitari !

    Multumesc mult.

  • va multumesc pentru vizite si cuvinte Ioana, Maria, o zi minunata, Marius

  •  acelasi drag! cu drag citesc, calatoresc pe cuvantul tau si nici nu stiu de cand  incep sa zbor!

  • Am recitit cu placere.

  • te imbratisez Delia, multumesc, o seara minunata, Marius

  • Doamne ce-mi mai plac incursiunile acestea prin fiinţa ta, surprinsă în diferite ipostaze...

Acest răspuns a fost șters.
-->